Barbora Krejcikova, noua campioană de la Roland Garros. Este primul titlu de Mare Şlem din cariera sa

62195575
Getty

Jucătoarea cehă de tenis Barbora Krejcikova a câştigat sâmbătă primul titlu de Mare Şlem din cariera sa, învingând-o în trei seturi, 6-1, 2-6, 6-4, pe rusoaica Anastasia Pavliucenkova, în finala probei feminine de simplu de la Roland Garros.

Krejcikova (25 ani), ocupanta locului 33 în clasamentul WTA, reuşise cel mai bun rezultat de până acum la un turneu major anul trecut, tot la Roland Garros, unde a atins optimile de finală, transmite Agerpres.

Cehoaica a participat la cel de-al cincilea turneu de Grand Slam din cariera sa, al treilea pe zgura pariziană. Ea îi succede în palmares polonezei Iga Swiatek, câştigătoarea trofeului la Roland Garros în 2020.

Barbora Krejcikova este prima reprezentantă a Cehiei care intră în posesia Cupei Suzanne Lenglen după Hana Mandlikova (care a jucat sub culorile fostei Cehoslovacii) în 1981.

Trofeul i-a fost înmânat de o legendă a tenisului, Martina Navratilova, cehoaica devenită americană, care s-a impus de două ori la Paris (1982, 1984).

Graţie acestui succes, Krejicikova va urcat luni pe locul 15 WTA, cea mai bună poziţie a sa în ierarhia mondială.

Jucătoarea cehă are în palmares un singur titlu la simplu, obţinut la sfârşitul lunii trecute în turneu de la Strasbourg, unde a învins-o în finală pe românca Sorana Cîrstea.

Barbora Krejcikova va disputa duminică şi finala probei de dublu de la Roland Garros, alături de compatrioata sa Katerina Siniakova, împreună cu care a reuşit să se impună la turneul parizian în 2018.

Ultima jucătoare care a atins în acelaşi an finalele la simplu şi dublu la Roland Garros a fost cehoaica Lucie Safarova, în 2015. Însă ultima care le-a câştigat pe amândouă a fost franţuzoaica Mary Pierce, în 2000.

Ediţia 2021 a Turneului de la Roland Garros este a şasea consecutivă în care campioană la simplu a devenit o jucătoare care nu câştigase anterior un titlu de Mare Şlem.

Ultimele cinci câştigătoare ale trofeului au fost spaniola Garbine Muguruza (2016), letona Jelena Ostapenko (2017), românca Simona Halep (2018), australianca Ashleigh Barty (2019) şi poloneza Iga Swiatek (2020).

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Cum se pregătește un comentator TV pentru un meci de Euro 2020. FOTO cu mii de aprecieri pe Twitter

Derek Rae, unul dintre comentatorii TV ai meciurilor de la EURO 2020, a postat pe Twitter o fotografie care a provocat zeci de comentarii și mii de aprecieri din partea urmăritorilor săi.

Djokovic l-a învins pe Rafael Nadar, campionul de la Roland Garros: ”Am jucat cel mai bun tenis al meu”

Sârbul Novak Djokovic s-a calificat în finala turneului de Mare Şlem de la Roland Garros, învingându-l în patru seturi, 3-6, 6-3, 7-6 (7/4), 6-2, pe spaniolul Rafael Nadal, în mult-aşteptatul duel al giganţilor tenisului mondial.

Halep vrea să mai câștige un Grand Slam înainte de nuntă. „Apoi fac şi un copil”

Simona Halep radiază de fericire. Până la nuntă vrea să câştige din nou la Wimbledon. Face 30 de ani şi îşi doreşte să devină mamă.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.