Traditii si obiceiuri de Paste. Ce semnificatie are ciocnitul oualor si de ce e bine sa avem pe masa oua rosii
De Paste, pe langa mersul la biserica si prepararea produselor din carne de miel sau coacerea cozonacului, printre traditiile de baza se afla si ciocnitul oualor!
Desi regulile Ciocnitului Oualor pot varia de la zona la zona, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitura, ce parti ale oualor sa fie lovite, ciocnitul sa fie "pe luate", "pe schimbate", "pe vazute", "pe nevazute" etc.
Ciocnitului Oualor, sacrificiu al divinitatii primordiale infrumusetata prin vopsire si incondeiere, simbol al jertfei Domnului Iisus. Ciocnitul Oualor este permis si asteptat cu nerabdare de credinciosi dupa slujba de inviere a Mintuitorului in noaptea Pastelui, pana la Ispas-inaltarea Sa la ceruri.
Ouale, vopsite in Joia Mare, se ciocnesc dupa anumite reguli de Paste. Oul are trei parti: varful (care se numeste cap), partea opusa (dos) si fetele laterale (coaste). in prima zi de Paste se ciocneste numai cap cu cap, a doua zi se poate ciocni cap cu dos, iar in zilele urmatoare dos cu dos.
Ca regula generala, primul care ciocneste este cel mai varstnic barbat de la masa. Astfel, persoana mai in varsta ciocneste capul oului tinut de partener, rostind cunoscuta formula "Hristos a inviat!", in timp ce acesta va raspunde cu cuvintele "Adevarat a inviat!".
Ciocnesc mai intai sotii intre ei, apoi copiii cu parintii, dupa care parintii cu celelalte rude, cu prietenii si vecinii invitati la masa.
Suntem obişnuiti sa nu ne lipseaca ouale rosii de pe masa de Paste, dar cati dintre noi cunosc motivul? Una din explicatii vine din traditia populara: ouale rosii sunt considerate pazitorii casei si tocmai de aceea nu trebuie sa lipseasca.
In acelaşi timp, oul simbolizeaza viata eterna, fertilitatea, renaşterea si norocul. In Antichitate, ouale erau vopsite in diferite culori si oferite cu ocazia venirii primaverii, simbolizand astfel revenirea naturii la viata.
Etichete: obiceiuri, oua, paste, sarbatoare, tradiții,
