Romanii importa 70% din mancare. Dar strainii investesc in agricultura
In vreme ce fermierul roman inca vrea sa cucereasca piata agricola straina cu plugul tras de bivoli si painea infipta-n bat la sosea, europenii si arabii au pus stapanire pe un sfert din terenul arabil al tarii.
Au priceput mai repede decat ai nostri ca e ridicol sa importam 70% din mancare.
Intr-o Romanie inca prea saraca sa sufoce pamantul cu insecticide, italienii, danezii si spaniolii sunt cei care culeg roadele. Au concesionat fostele CAP-uri, au adus echipamente noi, iar acum vorbesc de cifre de afaceri de 60 de milioane de euro pe an.
In Calarasiul rural, micii agricultori au devenit mai rari decat bizonii, maidanezii nu umbla cu covrigul in coada, dar painea sta bine infipta-n teapa.
Pamant au agricultorii nostri, dar ce folos?
Ninel e printre cei o mie de agricultori din Calarasi care i-au cedat pamantul lui Ibrahim Elkalil Jihad. Ninel si Jihad nu s-au privit in ochi niciodata. Libanezul ii ofera 800 de kilograme de grau pe hectar si sta undeva in spatele prafului de porumb. Tace si numara 35.000 de hectare si 10 milioane de euro profit pe an. Un batalion disciplinat de muncitori este pe pozitii in fiecare dimineata la 6 punct.
Pamantul din Calarasi are inca potential: sarac in azot, dar mediu spre bogat in fosfor si potasiu.
In era hipermarketurilor, traim un mare paradox: lumea numara 1miliard de obezi si un miliard de infometati. Cativa investitori straini au inteles mai bine decat agricultorii nostri ca pamantul romanesc este o sursa importanta de hrana in Europa.
Un englez a adus la Rupea increderea ca, daca muncesti poti ajunge sus. Din domeniul bancar-financiar a ajuns la coada… bivolului romanesc.
Bancile din Romania nu au incredere in planurile micilor fermieri si nu stiu sa faca analize de risc.
Ne "rugam" de italieni, danezi, spanioli, olandezi, libanezi, sirieni si americani sa stoarca profitul din rosia, marul si porumbul romanesc. Cel putin un sfert din pamantul arabil al tarii cultivat de straini nu e in pericol sa ajunga buruieni.
Etichete: agricultura,
Dată publicare:
.webp)
