Risipa alimentară, o problemă tot mai gravă în România. Cum ar putea fi rezolvată
Continuăm să aruncăm peste o tonă de alimente în fiecare an, deşi am putea salva o grămadă. Tot la gunoi ajung şi foarte multe legume, care, din diverse motive, se strică pe câmpuri.
Din păcate, nu conştientizam că în jurul nostru sunt extrem de mulţi sărmani. Numai anul trecut, ''Banca pentru alimente'', un ONG care lupta împotriva risipei, a strâns în sprijinul nevoiaşilor mai bine de 4500 de tone de mâncare, bună de consum.
În România sunt 9 bănci pentru alimentele pe care nu le cumpără nimeni. Au termen de valabilitate redus, ambalajul deteriorat, sau au fost etichetate greşit. Din depozilele lor pleacă anual mii de tone de hrană către cămine de bătrâni, case de copii şi oameni sărmani.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
La ora prânzului angajaţii unui cămin de bătrâni din Capitală au umplut o dubă cu legume, fructe, lactate şi dulciuri din care vor găti pentru 35 de vârstnici. Lucrează la unul din cele peste 100 de ONG-uri care primesc gratuit alimente.
Alexandru Cosma, beneficiar: ''Venim de doi ani şi este un ajutor enorm că primim aceste alimente periodic. Ajung către căminul nostru de bătrâni şi ne ajută foarte mult deoarece noi trebuie să le pregătim masa zilnic.”
Băncile de alimente supravieţuiesc din donaţii. Statul nu a făcut nimic pentru a sprijini o astfel de reţea aşa cum se întâmplă în vest de mulţi ani.
Gabriel Sescu, reprezentant bancă pentru alimente: ''Se consideră că noi suntem cumva, în termeni româneşti, intermediari şi că prin ce facem noi, prelungim timpul în care produsele sunt preluate şi donate şi ajung să fie consumate. Un producător sau un importator care are o cantitate mare are de făcut o muncă destul de laborioasă.”
Avem o lege a risipei alimentare, dar nu de mare ajutor.
După multe dezbateri şi amânări, în formă actuală, spun activiştii, nu vine cu obligaţii clare, ci cu recomandări şi se adresează doar operatorilor economici care nu sunt stimulaţi suficient să doneze, nu şi populaţiei. Asta în condiţiile în care familiile aruncă cel mai mult.
Florin Alexe, iniţiatorul legii: ”Logica a fost să sprijin companiile să facă aceste donaţii. Din păcate, hăţişul legislativ nu ne-a permis. Încă lucrăm la aceste propuneri. Ele nu au fost prevăzute în lege tocmai pentru ca să uşurăm apariţia legii.”
Pandemia a accentuat risipă alimentară, la nivelul întregii Europe.
Bucur Paliga, reprezentant Zero Waste: ”Sfatul meu este să faceţi achiziţionarea de produse alimentare pentru o zi, maxim două, astfel riscul de a nu consuma alimentele şi a expira scade. Şi în al doilea rând să se utilizeze mâncarea care nu a fost consumată cu o zi în urmă.”
În plus, înainte să mergeţi la cumpărături ar fi bine să vă faceţi o listă, dar şi să mâncaţi înainte.
