Povestea lui Robert, un american de origine română venit în țară să-și descopere rădăcinile

×
Codul embed a fost copiat

Tot mai mulţi urmaşi ai românilor care au emigrat acum un secol în Statele Unite ale Americii vin la noi ca să-şi descopere rădăcinile.

Astfel, se dezvoltă așa numitul turism genealogic. Străinii cu sânge românesc vor să vadă casele în care au locuit străbunicii lor, şcolile în care au învăţat şi locurile prin care s-au plimbat. În unele zone, însă, curioşii nu mai au ce să găsească.

Robert s-a născut şi a crescut în statul Illinois, din SUA. Acum are 71 de ani şi a venit în Timişoara să descopere locul din care a plecat tatăl său, când avea doar 2 ani. Familia a decis atunci să se mute peste ocean şi a pierdut orice legătură cu ţara de origine. Curios, Robert a studiat actele lăsate de bătrâni, a strâns câteva informaţii şi a pornit în excursie.

Robert: „Am două adrese, una ce cred că a fost a magazinului de pantofi a tatălui unchiului meu, era pantofar, iar cealaltă cred că a fost locuinţa lor. "

Bărbatul a apelat la un ghid de turism, care să îl ajute.

Citește și
Turista din Olanda
Cât au plătit Hein și Ursula, doi turiști din Olanda, pentru o săptămână în România

Ghid: „Asta ar putea fi casa.”
Robert: „Da, ar putea fi.”
Ghid: „Nu cred că au schimbat numerele.”
Reporter: „Cine a locuit aici?”
Turist: „Străbunicul meu, unchiul, fiecare cu familia sa."

Această cercetare a urmelor strămoşilor se numeşte turism genealogic şi prinde tot mai mult teren în întreaga lume. Numai în acest an, în Timişoara au sosit zeci de vizitatori americani, care au origini romaneşti.

Alexandra Irimia, cercetător genealogic: „De obicei, se porneşte de la un bunic. Mergem în satul unde s-a născut respectivul bunic, vizitam biseria unde s-au cununat membrii familiei, vizitam cimitirul, căutam morminte care ar putea să aparţină familiei. Șansele sunt undeva la 50 la sută să le găseşti."

Ludovic Satmari, ghid de turism: „Mai ales din Statele Unite. Vin de obicei oameni care sunt la pensie şi care au timp să îşi facă cercetarea genealogică.”

Robert: „Nu m-am aşteptat să găsesc lucruri concrete, nu ştiam dacă voi găsi casa. A fost important să fim în zonă şi să o văd cum arată. Bine, acum e diferită. Nu am rude în viaţă care au locuit aici, nu mai e nimeni aici să pun întrebări."

La sfârşitul secolului al XIX-lea, aproape 150.000 de români care au emigrat s-au stabilit în Statele Unite ale Americii.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Citește și...
Reacţia unor turiste din Madrid când ajung pe Strada Sforii, cea mai îngustă din România
Reacţia unor turiste din Madrid când ajung pe Strada Sforii, cea mai îngustă din România

Cea mai îngustă stradă din ţara noastră s-a transformat în aceste zile într-o veritabilă expoziţie de artă urbană.

Cât au plătit Hein și Ursula, doi turiști din Olanda, pentru o săptămână în România
Cât au plătit Hein și Ursula, doi turiști din Olanda, pentru o săptămână în România

Atraşi de preţurile mici, de peisajele sălbatice sau pur şi simplu pentru că sunt invitaţi la conferinţe şi expoziţii, din ce în ce mai mulţi străini ajung în România.

Mii de turiști care și-au dorit să respire aer curat la munte, blocați pe DN1
Mii de turiști care și-au dorit să respire aer curat la munte, blocați pe DN1

Valea Prahovei este aglomerată în acest weekend. Mii de oameni și-au dorit să revadă stațiunile și să respire aer curat. Dar, până au ajuns la munte, au pierdut timp prețios în cozile de pe DN1.

Recomandări
Noua conductă de gaze din Bulgaria a început să funcționeze. România poate spera la prețuri mai mici la gaze
Noua conductă de gaze din Bulgaria a început să funcționeze. România poate spera la prețuri mai mici la gaze

România poate spera la prețuri mai mici la gaze, odată cu intrarea în funcțiune a conductei din Bulgaria prin care am putea importa gaz din zona Mării Caspice.  

Culturi risipite din cauza „hibelor legislative”. Cum reacționează statul român la problema secetei
Culturi risipite din cauza „hibelor legislative”. Cum reacționează statul român la problema secetei

„Ne facem că plouă”, partea II. În Vrancea, un fermier se chinuie de 17 ani să preia un canal construit înainte de 1989, nefolosit, pentru a iriga.  

2022, un an în care pârjolul a cuprins Europa, Asia și America. Cât de pregătite sunt autoritățile
2022, un an în care pârjolul a cuprins Europa, Asia și America. Cât de pregătite sunt autoritățile

„Ne facem că plouă”, partea I. 2022 va intra în istorie ca cel mai secetos an trăit de omenire, până acum. Ar trebui să plouă mărunt luni la rând pentru ca pământul să-și revină și să rodească, așa cum o făcea până acum câțiva ani.