Motivul pentru care tinerii români fug de joburile din hoteluri și restaurante
50.000 de locuri de muncă sunt disponibile în hotelurile şi restaurantele din ţară, doar că, în negocierea dintre angajatori şi potenţialii angajaţi, nimeni nu vrea să cedeze.
Adică nici patronii nu vor să dea mai mulţi bani şi nici tinerii nu vor să facă un efort şi să înveţe de la colegi ce n-au apucat să prindă în şcoală.
La forumul bucureştean dedicat industriei ospitalităţii, specialiştii au arătat că, fără de acum 4-5 ani, calitatea serviciilor din localuri a scăzut simţitor.
Alegeri 2024
16:55
Alegeri prezidențiale 2024. USR depune plângere penală pentru fraudă la vot în diaspora, în primul tur al alegerilor
16:47
Vasile Bănescu, despre prezidențiale: ”Ar fi o imensă rușine să validăm golani agresivi cu privire bovină”. Mesaj cu tâlc
14:48
Alegeri prezidențiale 2024. Poliţiştii au fost sesizaţi cu privire la 189 posibile incidente electorale
07:25
Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj
Ospătăria nu e pentru oricine - este lecţia pe care mulţi investitori care deschid localuri o învaţa în câteva luni, după ce schimba neaşteptat de mulţi chelneri.
”Avem cazuri când pleacă după două zile, avem cazuri când renunţăm noi după trei zile. Am avut cazuri când după prima zi au ieşit la o ţigară şi nu s-au mai întors. Ajungem şi păstrăm aproape 7-8%”, spune Gabriel Biriș, patronul unui lanț de restaurante.
Patronii români spun că tinerii care vin la interviu cer din start salarii de peste 600 de euro pe lună, la fel ca afară. Şi Cătălin a încercat marea cu degetul, adică să fie chelner în Luxemburg.
”Am foarte mulţi prieteni care lucrează în străinătate în domeniul ospitalier. Anglia, Spania. Am încercat o dată, pentru o săptămână”, spune Cătălin.
S-a întors în ţara tocmai pentru că a primit o ofertă mai bună, în Bucureşti.
”Salariile au urcat în general şi pentru chelneri şi pentru spălătorii de vase şi pentru bucătari. Se câştigă 3000, 4000, 5000 de lei pe lună”, spune Cristi Preotu, proprietar.
400.000 de oameni lucrează, în România, în hoteluri şi restaurante şi e clar că deficitul de personal de 50.000 de angajaţi nu poate fi compensat peste noapte. Cea mai rapidă şansă de a controla acest neajuns este profesionalizarea celor deja prinşi în sistem. Iată un argument: un restaurant mare din Franţa are, în medie, 20 de angajaţi. În România, 50. Cu alte cuvinte, oamenii nu sunt folosiţi la adevărata lor valoare.
”Este evident o luptă cum să-ţi poţi păstra oamenii cei mai valoroşi. Europa de Vest este un aspirator îndreptat spre România, până nu vom reuşi să avem veniturile aliniate către Germania. Piaţa este foarte dificilă, mai ales în zona de joburi slab plătite, fără pregătire şi fără experienţă”, spune Dragoș Petrescu, proprietarul unui lanț.
De fapt, specialiştii spun că insistenţa patronilor de a selecta oamenii după experienţa e o greşeală.
”Toţi sunt obsedaţi de experienţă şi nu se uită cât trebuie la personalitatea celui în cauză şi la motivarea lui. Sunt multe situaţii în care experienţa aia de care aveţi nevoie se învaţă în câteva zile sau în câteva săptămâni”, explică George Butunoiu, evaluator restaurante.
Forumul Bucharest Food Summit a pus pe tapet soluţia angajării masive de lucrători din Asia, până când joburile din restaurante vor redeveni atractive pentru români.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!
