Episcopia Hușilor acuză statul de cenzură. Ce cuvinte ar fi refuzat autoritățile să apară într-o carte

Episcopul Huşilor a afirmat că volumul ar fi trebuit să fie editat de o instituţie a statului, dar că acest lucru nu s-a întâmplat, din cauza faptului că i s-a cerut să renunţe la un pasaj din cuvântul introductiv, motiv pentru care cartea a văzut lumina tiparului la editura Horeb, care aparţine episcopiei.

"Povestea acestei cărţi este una tristă, aşa cum a fost şi viaţa Părintelui Mina în ceea ce priveşte vrăjmaşii din afară, cei ai regimului comunist. Nu ne-a fost foarte uşor să edităm această carte. Ne-am planificat să o punem la îndemâna doritorilor anul trecut. Ar fi trebuit să apară sub egida unei instituţii a statului, însă am întâmpinat o dificultate majoră. Mi s-a cerut, la modul propriu, să renunţ la un pasaj din cuvântul introductiv, ca apoi să o putem publica. Nu am fost de acord, pentru că mi s-ar fi părut un act de laşitate din partea mea. Astăzi nu ne închide nimeni dacă avem curajul de a ne opune ideologiilor progresiste, mai degrabă regresiste, şi corectitudinii politice - ideologii care vin cu impetuozitate şi vor să ne alinieze gândirii lor. Cel mult putem suporta linşajul mediatic, al celor ce sunt afiliaţi acestei ideologii. Am decis să nu publicăm sub egida acelei instituţii şi a trebuit să reluăm tot parcursul procedural de acces la documentele din arhivele Securităţii. Le mulţumesc foarte mult tuturor celor ce au fost implicaţi în acest proiect", a precizat episcopul Huşilor.

”Predicatori ai corectitudinii politice”, care, de fapt, ”răspândesc cu sârg discursul urii”

Episcopia Huşilor a postat pe site pasajul despre care ierarhul susţine că ar fi urmat să fie cenzurat: "Tragem nădejde vie că paginile acestei cărţi vor constitui o perfuzie de curaj în favoarea unei şi mai intense şi constante mărturisiri a valorilor tradiţionale pentru toţi cei care, la 30 de ani de la destrămarea cortinei întunericului moral al comunismului, (încă) opun rezistenţă totalitarismului neocomuniştilor contemporani, deghizaţi în predicatori ai corectitudinii politice; în predicatori ai toleranţei umanist-seculare, care, de fapt, răspândesc, cu sârg, discursul urii şi propun desfiinţarea diferenţelor naturale dintre oameni până la omogenitate; în predicatori ai detonării valorilor civilizaţiei creştine şi în predicatori ai ideologiei neomarxiste gender fluid, care instaurează idolatria şi supremaţia drepturilor de grup şi declanşează lupta de clase între sexe" ("Părintele Mina Dobzeu - Duhovnicul Huşilor. Documente (1946-2011)", editura Horeb, 2021, p. 11).

În memoria arhimandritului Mina Dobzeu a fost lansat şi documentarul video "Un om de flacără: Părintele Mina Dobzeu, duhovnic şi mărturisitor".

Părintele Mina Dobzeu s-a născut la data de 5 noiembrie 1921, în satul Grozeşti, judeţul Lăpuşna (Republica Moldova). La vârsta de 13 ani a intrat ca frate de mănăstire la Mănăstirea Hâncu. În 1948, este tuns în monahism la Schitul Brădiceşti, aflat atunci în Episcopia Huşilor, fiind hirotonit ierodiacon în acelaşi an. Primeşte Taina Preoţiei în 1955.

Părintele Mina l-a botezat pe cărturarul Nicolae Steinhardt

În perioada 1948-1949 este arestat timp de 11 luni pentru proteste împotriva scoaterii învăţământului religios din şcoală. În 1959 a fost exmatriculat din anul al II-lea de studii (Facultatea de Teologie din Bucureşti), scos din monahism şi condamnat la închisoare pentru atitudinea sa contra Decretului 410/1959, privind desfiinţarea mănăstirilor şi reducerea personalului monahal. A fost închis la Galaţi, Jilava, Gherla şi în colonia de muncă din Delta Dunării.

Aflat la închisoarea Jilava, pe 15 martie 1960, Mina Dobzeu l-a botezat în credinţa ortodoxă pe marele cărturar Nicolae Steinhardt, cunoscut ulterior ca monahul Nicolae Delarohia, autorul celebrului "Jurnal al fericirii". A ieşit din închisoare în 1964.

Din anul 1969 a fost chemat să slujească Biserica la Mănăstirea "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Huşi, al carei stareţ a fost între anii 1978-1988.

În anul 1988 este din nou arestat, timp de 8 luni, pentru "răzvrătire" şi "uneltire împotriva siguranţei statului", în fapt pentru protestele sale materializate în 7 scrisori adresate direct lui Nicolae Ceauşescu, cu privire la morala poporului român şi la ateismul adus de comunism.

După reînfiinţarea Episcopiei Huşilor (în 1996), între anii 1996-2002, a îndeplinit funcţia de consilier cultural-misionar la Centrul Eparhial Huşi.

În anul 2017, părintele Mina Dobzeu a primit distincţia "Crucea Moldava", în cadrul Sfintei Liturghii arhiereşti dedicate sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva.

Părintele Mina Dobzeu a decedat în luna iunie a anului 2018, la vârsta de 97 de ani.

Articol recomandat de sport.ro

Derapaj incredibil în timpul finalei Spania - Argentina: „Sunt niște porci, niște escroci, niște bătăuși”