Decizia CEDO în cazul românului concediat pentru că vorbea cu logodnica pe messenger, la birou
CEDO a decis, în ianuarie 2016, că o firmă din România a avut dreptul să monitorizeze conversațiile unui angajat pe internet, pe aplicațiile de serviciu, în timpul programului de lucru și să îl concedieze pentru că discuta probleme personale.
Românul a făcut apel, iar cazul său a fost admis în mod excepțional pentru a fi rediscutat în Marea Cameră a CEDO, unde judecătorii i-au dat dreptate în cele din urmă angajatului, informează profit.ro.
Cazul românului a fost în mod excepțional admis pentru a fi rediscutat de Marea Cameră a CEDO, care este formată din 17 judecători.
Judecătorii Marii Camere au decis, marți, cu 11 voturi pentru și 6 împotrivă, că a fost încălcat articolul 8 al Convenției Drepturilor Omului, care protejează datele personale și solicită acceptul persoanei pentru a putea fi procesate de o altă parte.
Marea Cameră a CEDO a respins însă solicitările de despăgubire ale angajatului, care depășeau 250.000 euro, și a admis acestuia doar plata a 1.365 euro cu titlu de chletuieli de judecată.
Persoana respectivă, un bucureștean în vârstă de 37 de ani, a lucrat într-o companie privată, la departamentul vânzări, în perioada 1 august 2004-6 august 2007, interval în care și-a creat, la solicitarea angajatorului, un cont de Yahoo Messenger prin intermediul căruia să răspundă cerințelor formulate de clienți.
Pe 13 iulie 2007, el a fost însă anunțat de angajator că discuțiile sale prin Yahoo Messenger au fost monitorizate 8 zile, iar înregistrările relevă că a avut discuții și în scop personal. Angajatul a răspuns în scris că a discutat doar în scop profesional prin serviciul Yahoo, dar i s-a prezentat un transcript care indica faptul că a vorbit atât cu fratele său, cât și cu logodnica sa despre probleme personale, precum sănătatea și viața sexuală.
La începutul lunii august 2007, contractul de muncă al bucureșteanului a fost reziliat cu argumentul că regulamentul intern al companiei a fost încălcat, prin faptul că a folosit resursele firmei în scop personal.
Angajatul concediat s-a judecat mai întâi la Tribunalul București, reclamând că i-a fost violat dreptul la corespondență, dar instanța i-a respins solicitarea pe motivul că supravegherea comunicațiilor interne ale companiei, indiferent dacă acțiunile angajatorului îmbracă sau nu forma ilicitului penal, nu poate afecta validitatea procedurii disciplinare de concediere.
Atât Tribunalul, iar apoi și Curtea de Apel au arătat că monitorizarea comunicațiilor constituia singura posibilitate a companiei de a preveni utilizarea ilicită a acestor sisteme. Bucureșteanul s-a adresat în cele din urmă Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), dar aceasta, printr-o decizie emisă în ianuarie 2016, a stabilit, la rândul său, că este rezonabil ca un angajator să poată verifica dacă angajații își îndeplinesc sarcinile de serviciu în timpul programului de muncă. Judecătorii CEDO l-au absolvit pe angajator de orice vină, apreciind că acesta i-a accesat angajatului corespondența deoarece a fost convins că sunt doar discuții cu clienții.
În mod excepțional, Marea Cameră a admis recursul angajatului și a luat decizia menționată, în cazul căreia însă un judecător a făcut opinie separată.
