E tintuit intr-un scaun cu rotile si traieste intr-un container, dar nu vrea inapoi in Romania. Cazul dureros al lui Adrian
Tintuit intr-un scaun cu rotile, un roman de 27 de ani stabilit in Italia refuza sa se intoarca in Romania dupa cutremurele recente pentru ca birocratia de acasa l-ar invinge.
Spune ca aici nu exista niciun fel de protectie pentru persoanele cu dizabilitati, pe cand statul italian il incurajeaza, inclusiv financiar, sa aiba o viata cat mai normala. De altfel, pentru autoritatile din peninsula, in situatii de criza, copiii, batranii si persoanele in dificultate devin o prioritate.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
In cateva zeci de secunde viata celor o mie de locuitori din localitatea Muccia s-a transformat in moloz si daramaturi, iar acum satul este inchis. Adrian, un tanar de 27 de ani imobilizat in scaunul cu rotile, se afla in apartamentul sau de la etajul doi impreuna cu un nepot. Dupa cutremurul puternic din vara a crezut ca acum nu va mai scapa.
Adrian Bircaceanu: "A fost frica multa, am iesit afara, toata lumea tipa, frica, frica, frica. A inceput sa ma doara inima."
Sotia lui, Nicoleta, era la munca in momentul cutremurului. Are grija de cativa ani de o batrana din Muccia. Gandul ca Adrian este captiv in casa a lasat-o fara suflare.
Nicoleta, sotia lui Adrian: "Simti ca ti se taie picioarele, nu mai ai suflet, nu mai ai nimic. Am iesit afara, am scapat-o pe ea. El era coborat de alte persoane, dar baietii la batranica au zis hai ca mergem sa te ajutam sa il dai jos si pe Adrian ca stiau ca liftul nu mai merge si noi stam la al doilea etaj."
Dupa aproape trei saptamani Adrian a venit pentru prima data sa-si vada apartamentul. Strada este inchisa. Imediat un pompier apare langa el. In mod normal ar avea nevoie de un permis special pentru a intra in zona, dar oamenii legii inteleg situatia lui si nu il supun unui chin inutil doar pentru a face rost de o hartie.
Adrian: "Putem sa nu intram pana acolo si sa ne intoarcem?"
Pompier: "Poate, daca va dam o casca, este zona rosie si este o zona periculoasa. Actionam si cu autoscara ca sa vedem zonele cele mai periculoase."
Seful echipei de pompieri care lucreaza in zona il insoteste pana la bloc.
Adrian: "Arata destul de distrus, destul de fricos, destul de greu, destul de urat."
Reporter: "Te-ai mai duce acolo?"
Adrian: "E dureros ca sunt atatia ani in care am trait aici."
Adrian sta impreuna cu sotia sa intr-un container pus la dispozitie de primarie. Au asigurate trei mese calde pe zi, chiar in tabara. Tot aici au un punct sanitar si consiliere psihologica.
Ca aproape toti romanii pe care i-am intalnit in satele afectate de cutremur, Adrian s-ar intoarce acasa, dar spune ca tara lui nu il poate ajuta prea mult. Este imobilizat de cinci ani intr-un scaun cu rotile dupa un accident de circulatie produs in Italia. Autoritatile l-au ajutat imediat. Primeste o pensie de 800 de euro lunar, iar acum ne vorbeste dintr-un scaun cu rotile electric care a costat 3.000 de euro, iar banii i-a primit de la stat.
Reporter: "Te-ai intoarce acasa?"
Adrian Bircaceanu: "In Romania? (ofteaza) M-as intoarce acasa. Problema e ca nu am ce imi trebuie acasa in sensul medical. Am invatat, am luat carnet, am luat masina, mi-am adaptat-o, dar mereu cu ajutorul statului."
Reporter: "Crezi ca ajutorul asta l-ai primi si acasa?"
Adrian: "Nu. Imi pare rau sa spun chestia asta din cauza ca sunt roman si ma doare ca trebuie sa vorbesc urat de Romania, de statul nostru ca ar trebui sa fie organizat si pentru cei ca noi, cu dizabilitatea noastra."
Pe lista de prioritati a italienilor in momentele de criza se afla persoanele cu dizabilitati, copiii si batranii, carora le arata un respect deosebit. Ei au fost primii evacuati dupa cutremur si cazati la o manastirea din Loreto, vizitata in fiecare de milioane de turisti.
Aici am intalnit-o pe doamna Eugenia. Cutremurul a surprins-o langa batrana de 102 ani pe care o ingrijeste de multa vreme.
Eugenia Doda: "Am ramas sub tocul de la usa si am ramas cu ea pentru ca atunci cand a mai fost am tinut-o in brate, fixa, sa nu cada."
Acum locuieste impreuna cu batrana intr-o camera din manastire.
Eugenia Doda: "Sunt foarte foarte bine organizati la capitolul a salva. Sunt gata sa sara si sa te salveze chiar daca raman ei blocati sub ziduri. Am vazut aceasta dorinta (ii dau lacrimile) am vazut si la masa, daca nu poti sa mananci asta, vrei sa iti dau ceva mai moale, ceva pe care sa il poti mesteca, dar mananci carne de porc, daca nu mananci iti dau altceva, esti vegetarian."
Si Eugenia s-ar intoarce acasa, dar stie ca la cei 52 de ani ai sai si-ar gasi foarte greu un loc de munca bine platit.
Eugenia Doda: "Am lucrat 22 de ani la paine si acum vreau sa completez anii de vechime aici si dupa aceea sa ma intorc. Mi-am cumparat casa din banca, muncind aici mi-am platit banca si mi-am facut casa un castel, dar nu pot sa stau in ea pana nu ajung la pensie."
Conform datelor oficiale, in 2015 in Italia erau intregistrati peste 1,1 milioane de romani, fiind cea mai mare comunitate de cetateni straini cu rezidenta in peninsula.
