Bucuresti, a doua cea mai poluata capitala din UE: 170 de oameni mor anual din cauza aerului toxic
Bucurestiul se afla pe locul 2 in topul capitalelor UE cele mai poluate cu pulberi in suspensie cu diametrul mai mic de 10 micrograme.
Cercetarea Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, data publicitatii marti, arata ca Bucurestiul este a doua in clasamentul capitalelor din Europa dupa poluarea cu pulberi in suspensie mai mici de 10 micrograme (PM10).
Astfel, in Bucuresti se inregistreaza anual, in medie, 92 de zile cu depasiri ale nivelului admis, fata de limita de 35 zile prevazuta de normele europene.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Capitala Romaniei este depasita, din acest punct de vedere, doar de Sofia, unde acelasi indicator este de 176 de zile, in medie, pe an, spun initiatorii studiului.
"Problema poluarii atmosferice nu este specifica unei anumite zone din Bucuresti. Desi exista bine inteles zone, zile si ore ale zilei in care poluarea este mai intensa, fenomenul este generalizat in toata capitala", potrivit Ecopolis.
In anul 2010, toate staiile de monitorizare a calitatii aerului din zona Bucuresti-Ilfov au inregistrat depasiri ale concentratiilor limita pentru cel putin o substanta poluanta (PM10). Unele au inregistrat depasiri pentru 2 sau chiar 3 substante poluante. Concentratiile de PM10 si PM2,5 depasesc limita pentru protectia sanatatii umane la toate statiile la care sunt masurate (PM10 la toate cele 8 statii din Bucuresti, iar PM2,5 la statiile B1, B5 si B6).
La 7 din cele 8 statii au existat mai multe depasiri ale limitei zilnice decat este permis prin normele europene (35).
Dintre substantele poluante din aerul din Bucuresti, cele mai periculoase pentru sanatatea populatiei sunt pulberile in suspensie PM10 si PM2,5. Au fost inregistrate depasiri maxime de peste 5 ori mai mari decat limita zilnica pentru PM10 si de peste 6 ori mai mari decat limita zilnica pentru PM2,5.
Mediile anuale, atat pentru PM10 cat si pentru PM2,5, sunt mai mari decat limita anuala la toate statiile la care sunt masurate.
Numeroase studii de specialitate, Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Sanatatii apreciaza efectele poluarii atmosferice asupra sanatatii oamenilor (in special in privinta pulberilor in suspensie) ca fiind extrem de serioase. O serie de estimari conservatoare bazate pe studii de specialitate demonstreaza ca, dintre adultii si copiii sub 1 an care mor in fiecare an in Bucuresti, cateva zeci ar putea fi salvati daca aerul ar fi mai curat.
La nivelul perioadei de 6 ani urmarita in studiul Ecopolis, cifra se ridica la peste 800 de adulti si peste 200 de nou-nascuti al caror deces poate fi pus pe seama poluarii cu PM10.
Tot prin reducerea poluarii cu PM10 ar putea fi redus numarul persoanelor internate cu afectiuni respiratorii cronice de ordinul sutelor.
Numai in 2009 in Bucuresti, numai in randul persoanelor cu afectiuni cronice, se estimeaza ca spitalizarea a aproximativ 300 de persoane poate fi pusa pe seama acutizarii simptomelor lor din cauza poluarii.
Din cauza poluarii statul cheltuieste sume considerabile de bani in plus in fiecare an prin sistemul de sanatate. Numai prin reducerea spitalizarilor in Bucuresti in 2009, statul ar fi putut sa economiseasca aproximativ 400.000 de RON, mai scriu specialistii Ecopolis.
In privinta suprafetei de spatii verzi pe cap de locuitor, desi se situeaza peste Madrid si Paris, cu 23,1 metri patrati pe cap de locuitor, capitala Romaniei este cu mult in urma Vienei, care are 120 de metri patrati pe cap de locuitor.
Cea mai mare suprafata de spatii verzi care ii revine in Bucuresti fiecarui locuitor, 77,19 metri patrati, este in sectorul 1, in mare parte datorita padurii Baneasa, in vreme ce sectorul 2 sta cel mai prost la acest capitol, cu doar 12,43 metri patrati, conform Cadastrului Verde lansat in iunie 2011, se mai precizeaza in studiu.
Uniunea Europeana cere ca, pana in 2013, fiecarui locuitor sa ii revina 26 de metri patrati de spatiu verde. In prezent, indicatorul variaza la nivelul UE intre doi metri patrati pe cap de locuitor la Paris si nu mai putin de 496 de metri patrati pe cap de locuitor in capitala Lituaniei, Vilnius.
Reprezentantii Ecopolis au precizat ca studiul a fost realizat pe baza datelor oficiale furnizate de Agentia de Mediu si Eurostat. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis este o organizatie neguvernamentala de mediu.
.webp)
