De ce revin românii la cooperativele agricole. Micii fermieri spun că le aduc o avere
După ani în care şi-au vândut marfă pe cont propriu, micii fermieri au înţeles că împreună răzbat mai uşor pe piaţă şi, în plus, fac profit.
În ultimele luni sute de agricultori au decis să se organizeze în cooperative. În felul acesta scapă de intermediari, negociază direct cu supermarketurile şi obţin mai uşor fonduri europene.
În urmă cu trei ani, Claudiu îşi vindea legumele în piaţă, la tarabă. De când a bătut palma cu alţi opt fermieri din localitatea Belint, judeţul Timiş, nu mai are această grijă.
Cei nouă fermieri lucrează împreună 20 de hectare şi livrează, fără intermediari, legume în supermarketurile din Timişoara.
Angelica Buza, preşedinte Cooperativă Agricolă Legume Belinţ
"Ai asigurată desfacerea, degeaba produci, dacă nu ai unde să vinzi. In primul an, fiind micuţi, am livrat de 300.000 de lei, în al doilea am dublat sumă, în al treilea an am depăşit 800.000 de lei".
Specialiştii de la Universitatea de Agronomie din Timişoara au mers la zeci de întâlniri cu fermierii din vestul ţării şi le-au explicat care sunt beneficiile asocierii. Aşa că 11 cooperative sunt în curs de înfiinţare, iar alte zece sunt în plan.
Cei mai deschişi să se asocieze sunt tinerii. Vârstnicii poarta încă amintirea nefastă a CAP-urilor.
Şi în judeţul Arad funcţionează o cooperativă cu 19 membri care cultivă împreună cereale pe aproape două mii de hectare.
Milan Kelo - preşedinte cooperativă fermierul Nadlacan: "Primii oameni i-am convins greu, am avut nevoie de un an de zile să-i conving să adere la cooperative şi lucru bun ca din luna următoare am reuşit să vindem toate cerealele"
Cel mai mare câştig îl reprezintă însă accesul la fondurile europene. Cu banii luaţi împreună de la Uniunea Europeană fermierii construiesc un siloz.
Datele Eurostat arată că doar unu la sută dintre fermierii romani au ales să se înscrie într-o cooperativă. În Uniunea Europeană, media este de 34%.
