Spitalizările excesive, „o boală gravă” a sistemului de sănătate. Creștere de 34% a cazurilor evitabile, în 2 ani – Raport

În sistemul de sănătate din România apar tot mai multe situații în care finanțarea multor spitale este influențată de numărul de pacienți tratați, ceea ce poate încuraja raportarea unor internări „evitabile”, ori în unele cazuri chiar fictive.

În România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate finanțează spitalele în funcție de numărul de internări și servicii raportate. Astfel, fiecare pacient internat aduce un anumit punctaj, transformat ulterior în bani. Cifrele oficiale arată că o treime din spitalele românești cheltuiesc 80% din bani doar pentru salarii.

Curtea de Conturi a realizat pe acest subiect un audit al performanței privind modul în care sunt organizate și funcționează ambulatoriile integrate din unitățile sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

Auditul a vizat perioada 2022–2024 și a analizat organizarea și funcționarea ambulatoriilor integrate din 56 de unități sanitare, investițiile realizate, dotările disponibile, resursa umană, serviciile medicale oferite, accesibilitatea acestora, precum și cazurile de spitalizare evitabilă.

Citește și

SPF 30 vs SPF 50 – care este diferența. Cât durează protecția solară și ce să alegi

Potrivit raportului, ambulatoriul integrat nu a fost funcțional în toate unitățile evaluate. Din cele 56 de spitale, doar 47 au avut ambulatorii integrate funcționale, iar trei unități au asigurat aceste servicii exclusiv pentru pacienții internați. Cauzele nefuncționării sunt multiple, fiind identificate lipsa personalului medical, deficitul de spații adecvate și particularitățile profilului medical al unităților.

Creștere alarmantă a spitalizărilor evitabile

Curtea de Conturi arată că măsurile implementate în perioada auditată nu au condus la reducerea spitalizărilor. Dimpotrivă, în 2024, față de 2022, spitalizările de zi au crescut cu aproximativ 22%, iar spitalizările continue cu 21%. Totodată, numărul cazurilor de spitalizări evitabile a crescut cu aproximativ 34%, raportat la anumite patologii incluse în clasificările internaționale.

„Spitalizarea evitabilă apare, de regulă, în cazul afecţiunilor considerate sensibile la îngrijirea ambulatorie, afecţiuni care printr-un management corespunzător, o monitorizare periodică şi intervenţie medicală timpurie (descoperirea şi tratarea din timp a bolii) nu ar mai necesita internare şi s-ar evita agravarea stării de sănătate a pacienţilor […] un număr ridicat de internări evitabile sugerează probleme de acces şi calitate a îngrijirilor în ambulatoriu”, potrivit raportului Curții de Conturi.

În contextul finanțării insuficiente, al lipsei de personal, al infrastructurii deficitare și al dotărilor limitate, ambulatoriul integrat nu a funcționat ca un filtru eficient al internărilor, ceea ce s-a reflectat în creșterea volumului de spitalizări și a costurilor asociate.

Raportul subliniază că dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii poate contribui semnificativ la eficientizarea sistemului de sănătate, prin reducerea presiunii asupra spitalelor, scurtarea timpilor de așteptare, diagnosticarea precoce și scăderea costurilor generate de internările evitabile.

Potrivit Curții de Conturi, extinderea acestor servicii necesită o abordare integrată, care să includă finanțare adecvată, investiții în infrastructură, digitalizare, resursă umană suficientă și politici eficiente de acces și comunicare.

În urma auditului, Ministerului Sănătății i-au fost transmise recomandări privind îmbunătățirea organizării și funcționării ambulatoriilor integrate, reducerea timpilor de așteptare, creșterea accesibilității pacienților și dezvoltarea serviciilor ambulatorii astfel încât acestea să contribuie efectiv la reducerea spitalizărilor evitabile. Instituția a transmis că „nu sunt obiecţii la proiectul Raportului de audit”.

Cazuri de internări „fictive”

Pe de altă parte, într-un reportaj Inspectorul PRO, s-a descoperit că directoarea financiară a spitalului din Turnu Măgurele și soțul ei, viceprimar, ar fi fost internați fictiv în timp ce erau, de fapt, într-o vacanță în Italia. Ca să justifice cheltuielile unităților respective, unii manageri îi îndeamnă pe angajați să facă rost de persoane care pot fi internate, în unele cazuri doar pe hârtie. Șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate recunoaște că există astfel de practici.

În luna februarie a acestui an, controalele făcute de cei de la Casele de Asigurări de Sănătate au scos la iveală numeroase situații ilegale în clinici și spitale, de stat sau private. De la servicii medicale trecute doar pe hârtie, până la raportarea internărilor de zi pentru bolnavi care, în realitate, nu au călcat pragul clinicii. Au fost recuperate aproape 110 milioane de lei, dar președintele CNAS spune că vrea să schimbe legislația, pentru a întări verificările din teritoriu.

Raportul de audit este disponibil integral mai jos: