Pești de plastic, în farfuriile românilor. Râurile și Marea Neagră sunt pline de microparticule
Primim veşti îngrijorătoare de la cercetătorii care au verificat 21 de râuri din România. Cantitatea de microparticule de plastic este atât de mare încât aproape orice peşte prins în apă dulce sau în Marea Neagră are în compoziţie şi plastic.
Iar prin gătire, microfragmentele de acest tip îşi modifica structura şi devin cancerigene. În fiecare zi, în România, 4,2 tone de plastic ajung din Dunăre în mare...
Microparticulele de plastic au fost descoperite de cercetători atât în râurile din România, cât şi în Marea Neagră. Gunoaiele aruncate în apă sunt "filtrate" de peşti şi de moluște- precum midiile -și ajung în farfuriile noastre.
Sunt fibre, în principal, care provin din îmbrăcăminte din articole vestimentare, alte particule politalați care provin din industria construcţiilor, particule închise la culoare din polipropilenă posibil din pungi şi saci de gunoi, fibre de polipropilenă provenite din plase de pescuit folosite în Delta Dunării, explică cercetătorii.
Adrian Bâlbă, biolog: „Avem plastic în haine, le spălăm, ajung în ape reziduale şi de aici în mare parte în mări şi oceane. De aici sunt filtrate de microorganisme apoi de alte organisme mai mărişoare cum sunt scoicile, peştii … consumate păstrează ca atare plasticul, însă în momentul în care bucătarul tratează termic scoici sau peşti cu plastic în ei îl modifica şi îl transformă în ceva mai periculos, iar noi primim plasticul înapoi"
21 de râuri au fost verificate de cercetătorii români. S-au luat probe din Argeş, Dâmboviţa, pe tot cursul Dunării, din Ialomiţa, din Lacurile Văcăreşti şi Snagov, dar şi din Mureş, Olt, Şiret şi Someș. Datele colectate arată că anual cantitatea de plastic descoperită în apele curgătoare creşte cu cel puţin 10%. Iar apoi, valurile de reziduuri se îndreaptă spre Marea Neagră care înghite, zilnic, 4,2 tone de plastic.
Iulian Pojar, cercetător Geoecomar Constanța:
„Într-un metru cub de apă am găsit până la nouă particule, asta în Marea Neagră. Cea mai afectată zonă este cea a gurilor de vărsare a Dunării în mare, unde am identificat până la 600 de particule la kilogram, în mâl, nisip sau alte sedimente."
Dan Vasiliu, director institutul Geoecomar Constanța:
„La nivel mondial, cercetările privind microplasticele au început în anii 80, la noi o dată cu implementarea strategiei cadru privind mediul marin şi mult mai intens în ultimii patru cinci ani, când evident abundența microplasticelor în mediul marin este mult mai mare comparative cu începuturile studiilor."
Conform estimărilor cercetătorilor, cantitatea de plastic din apele curgătoare şi din mare s-ar putea dubla în următorii zece ani.
