Fluorul are beneficii importante pentru sănătatea dinților, însă prezența sa în apa potabilă a stârnit numeroase controverse, potrivit ScienceAlert.
Deși eficiența sa în prevenirea cariilor este bine cunoscută, temerile legate de posibilele efecte asupra creierului au alimentat, timp de decenii, opoziția față de fluorizarea apei. Anul trecut, Utah și Florida au devenit primele state americane care au interzis această practică.
Un nou studiu publicat în revista Journal of Dental Research sugerează că îngrijorările nu sunt justificate, cel puțin în ceea ce privește temerile că fluorul din apa potabilă ar putea afecta funcțiile creierului.
Un studiu a monitorizat expunerea oamenilor la apă cu fluor timp de 50 de ani
Cercetătorii din Irlanda au analizat date din cadrul Irish Longitudinal Study on Ageing (TILDA), evaluând starea de sănătate a aproximativ 2.500 de adulți în vârstă, cu o medie de 65 de ani.
Expunerea acestora la apa potabilă cu fluor a putut fi urmărită pe o perioadă de cel puțin 50 de ani din viața lor.
În funcție de localitățile în care au locuit de-a lungul vieții, participanții au fost expuși la cantități diferite de fluor, deoarece concentrațiile din rețelele locale de apă variază în Irlanda. Țara a introdus fluorizarea apei la nivel național în 1964.
Cercetătorii au împărțit participanții în trei categorii, în funcție de nivelul expunerii la fluor (scăzut, mediu și ridicat), stabilit pe baza localităților în care au locuit. Ulterior, au comparat aceste date cu rezultatele obținute în urma a două evaluări cognitive diferite.
Concluzia a fost că nu există nicio legătură între expunerea la fluor și performanțele cognitive ale participanților.
Cu alte cuvinte, expunerea timp de mai multe decenii la fluorul din apa potabilă nu pare să fie asociată cu o deteriorare a funcțiilor cognitive la vârste înaintate.
„Rezultatele noastre oferă motive de liniștire și arată că expunerea pe tot parcursul vieții la apa potabilă fluorizată, la concentrațiile utilizate în Irlanda, nu este asociată cu o funcționare cognitivă mai slabă în rândul adulților în vârstă”, a declarat autorul principal al studiului, Vinay Sharma, cercetător în domeniul sănătății publice la Trinity College Dublin.
„Aceasta este o întrebare importantă pentru sănătatea publică și sperăm că aceste rezultate vor contribui la o dezbatere bazată pe dovezi privind siguranța programelor de fluorizare a apei potabile, atât în Irlanda, cât și la nivel internațional”, a adăugat el.
O parte dintre cei mai tineri participanți fuseseră expuși la apa fluorizată în primii cinci ani de viață. Nici în cazul lor nu a fost identificată o asociere între expunerea timpurie la fluor și performanțele cognitive.
Cercetătorii atrag însă atenția că doar 5% dintre participanți, respectiv 124 de persoane, fuseseră expuși la fluor în primii ani de viață. Acest lucru limitează soliditatea concluziilor referitoare la efectele expunerii timpurii.
De asemenea, trebuie subliniat că absența unei legături între fluor și declinul cognitiv nu demonstrează neapărat că substanța este complet lipsită de efecte asupra sănătății creierului. Studiul arată doar că nu au fost identificate dovezi ale unor astfel de efecte în condițiile analizate.
Rezultatele sunt în concordanță cu mai multe cercetări anterioare, care, la rândul lor, nu au identificat o legătură între consumul apei potabile fluorizate și funcțiile cognitive.
Nu toate studiile au ajuns însă la aceleași concluzii
Două cercetări desfășurate în China au asociat expunerea la fluor cu deficiențe cognitive în rândul persoanelor în vârstă.
Totuși, rezultatele au vizat cazuri de expunere excesivă la fluor și nu sunt direct comparabile cu nivelurile utilizate în fluorizarea obișnuită a apei.
În mod similar, o meta-analiză publicată în 2025 a asociat expunerea la fluor cu scoruri mai mici la testele de inteligență în cazul copiilor.
O parte dintre dovezile analizate proveneau însă din studii care au implicat concentrații ridicate de fluor, peste cele utilizate în mod normal pentru fluorizarea apei potabile.
La concentrațiile obișnuite, noul studiu consolidează dovezile potrivit cărora apa potabilă fluorizată nu afectează sănătatea creierului.
„Fluorizarea a fost unul dintre cele mai eficiente instrumente pe care le avem pentru reducerea cariilor dentare la nivelul populației. De aceea, este important că dispunem acum de dovezi pe termen lung, obținute în Irlanda, care arată că această practică nu are un cost în ceea ce privește sănătatea cognitivă”, a declarat Michael Crowe, cercetător în domeniul stomatologiei la Trinity College Dublin.
.webp)
