Faimosul pianist Boris Giltburg cântă Șostakovici, cu Filarmonica George Enescu, dirijat de Leo Hussain pe 3 și 4 aprilie
PARTENERIAT. Filarmonica George Enescu prezintă pe 3 și 4 aprilie un program variat, de la muzica de film reinterpretată de Toru Takemitsu la Șostakovici și Pastorala de Brahms, sub bagheta lui Leo Hussain și cu pianistul Boris Giltburg.
De la muzică de film reinterpretată de unul dintre cei mai importanți compozitori japonezi, Toru Takemitsu, la un concert optimist de pian Șostakovici și Pastorala de Brahms, Filarmonica George Enescu a pregătit un program încântător pentru concertele sale din 3 și 4 aprilie, susținut sub bagheta Dirijorului Principal Invitat al Filarmonicii, Leo Hussain, și cu participarea extraordinară a painistului Boris Giltburg.
Biletele sunt disponibile pe www.oveit.com sau direct la linkul https://oveit.com/hub/org/l7PDAr7y, iar întregul calendar al Stagiunii 2024/2025 poate fi văzut aici https://filarmonicaenescu.ro/ro/evenimente.
Dirijorul britanic Leo Hussain s-a impus ca unul dintre cei mai importanți interpreți ai generației sale, specializat în Mozart, a doua școală vieneză și marile capodopere ale secolului XX. În prezent, dirijează pentru unele dintre cele mai prestigioase orchestre și opere din lume și este Dirijor Principal Invitat al Filarmonicii George Enescu. A fost Director Muzical la Opera din Rouen şi al Salzburg Landestheater. A condus orchestrele simfonice din Viena şi Bamberg, Orchestra Simfonică WDR Köln, DSO Berlin, Filarmonica din Luxemburg, Filarmonica din Praga, Orchestra Gulbenkian și Orchestra Regală din Danemarca. În afara Europei, a dirijat West Australian Symphony Orchestra, Tasmanian Symphony Orchestra, Auckland Philharmonia, precum şi NHK Symphony Orchestra şi Tokyo Metropolitan Symphony Orchestra în cadrul Festivalului Tokyo Spring.
Un artist prolific și dedicat, Boris Giltburg, are contract exclusiv cu Naxosdin 2015, obținând numeroase premii prestigioase, inclusiv Opus Klassik pentru cea mai bună înregistrare solistică (Concertele și Etudes Tableaux de Rahmaninov), Diapason d’Or pentru Concertele de Șostakovici și aranjamentul propriu al Cvartetului nr. 8 pentru coarde, precum și Choc de Classica pentru integrala Concertelor de Rahmaninov. Giltburg colaborează cu publicul dincolo de sala de concert. Blogul său, Muzică clasică pentru toți (Classical music for all), este destinat unui public nespecializat și îl completează cu articole în publicații precum Gramophone, BBC Music Magazine, Guardian, Times și Fono Forum. În perioada de izolare din primăvara anului 2020, artistul a transmis în mod regulat interpretări live și masterclass-uri de acasă, ajungând la peste 1 milion de vizualizări.
Programul concertelor simfonice promite publicului două seri de neuitat, cuprinzând lucrări inspirate din viața și experiența personală a compozitorilor.
Toru Takemitsu - Three Film Scores
Toru Takemitsu a fost unul dintre cei mai importanți compozitori japonezi ai secolului XX. Creația sa a fost influențată de Claude Debussy, Olivier Messiaen și John Cage, precum și de estetica tradițională japoneză. În Three Film Scores pentru orchestră de coarde, compozitorul cuprinde un aranjament din coloanele sonore ale filmelor Jose Torres (1959), Black Rain (1989) și Face of Another (1966). Premiera lucrării a avut loc pe 9 martie 1995, la Festivalul CineMusic din Gstaad.
Dmitri Șostakovici - Concertul nr. 2, în fa major, pentru pian și orchestră, op. 102
A fost compus în 1957, cu ocazia examenului de absolvire al fiului său, Maxim Șostakovici, la Conservatorul din Moscova. Este una dintre cele mai optimiste și accesibile lucrări ale compozitorului. Este o lucrare diferită de tonul adesea sumbru al creațiilor sale simfonice. A fost conceput ca o piesă accesibilă tinerilor pianiști în formare, fără să impună cerințe tehnice excesive.
Johannes Brahms - Simfonia nr. 2, în re major, op. 7
Simfonia a fost compusă în vara anului 1877, într-o perioadă de liniște petrecută în Pörtschach am Wörthersee, o regiune idilică din Austria. Contrastând cu prima sa simfonie, care i-a luat mulți ani pentru a o finaliza, Simfonia nr. 2 a fost compusă într-un timp foarte scurt și are o atmosferă lirică, ceea ce i-a adus supranumele de Pastorala lui Brahms.
