Tara in care nu treci clasa daca nu stii sa inoti. Cum se adapteaza romanii: "Aici e normal sa lasi copiii singuri acasa"
ROMANIA SCANDINAVA, EP 12. Bucatari de la 6 ani sau cercetasi in toata regula, apti sa se descurce in salbaticie putin mai tarziu. Asta inseamna educatia finlandeza.
Campania "Romania Scandinava" merge in Nordul Europei, acolo unde scolile ii invata pe cei mici sa fie independenti.
Elevii nu pot trece in clasa a doua daca nu inoata si nu patineaza foarte bine, iar pana termina ciclul primar stiu sa nu mai depinda de ajutorul parintilor. In viziunea finlandeza, adultii trebuie sa se concentreze la locul de munca si mai putin la ce se intampla acasa cu cei mici.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
In Finlanda, copiii din clasele primare se descurca singuri, cat e ziua de lunga. Pleaca si vin neinsotiti de la scoala, isi pregatesc masa de pranz si sunt educati de sistem sa fie pe picioarele lor, de la varste fragede.
Romania ScandinavaTara in care nu treci clasa daca nu stii sa inoti. Cum se adapteaza romanii: "Aici e normal sa lasi copiii singuri acasa" ---> http://goo.gl/iiRQCs
Posted by StirileProTV on Thursday, October 8, 2015
Scoala finlandeza pune accent pe aptitudini, iar in programa se regasesc multe dintre disiplinele tehnice extra-curiculare predate si in tara noastra inainte de Revolutie. In Finlanda, copilul este al societatii si mai putin al familiei si are drepturi aproape ca un adult.
Helsinki a ocupat anul trecut locul 3 in topul celor mai curate orase din lume. Are un golf linistit si este poreclit "printesa Nordului". In cea mai inalta cladire dintr-o piata centrala, oameni in salopete lucreaza intens la amenajari interioare. Sunt muncitori de nationalitati diferite, care pregatesc spatii de birouri.
Pe santier e mai multa ordine ca intr-o farmacie, iar afacerea apartine unor romani: sotii Florica si Ioan Canta. Au emigrat in urma cu mai multi ani din Nordul Romaniei, in cel al Europei. Ioan vorbeste despre contractul pentru spatiile de birouri.
"La 3 jumatate se termina munca pe santier, de la 8 jumatate, 8 ore jumate, si o jumatate, adica pauza de masa e neplatita. Nu avem un pret fix, lucram la ora. Pe un santier poti sa ai mai multe lucrari, cu mai multe preturi."
"Este al patrulea santier unde lucreaza cu mine, si asa cum vedeti, stiu ce au de facut!", spune seful de santier.
Ioan a fost mai intai taximetrist, apoi a avut doua mici restaurante, pe care le-a vandut si a investit in firma care acum se ocupa cu lucrari de constructii si servicii de curatenie pe santiere. Cei doi soti muncesc cot la cot cat e ziua de lunga, si bat orasul in lung si in lat, ca sa fie prezenti unde au contracte.
Au 3 copii mici, care se descurca singuri, pana cand parintii lor vin seara acasa. Florica si Ioan nu se streseaza ca micutii stau infometati, sau ca lasa usa deschisa si ar putea intra cineva peste ei . Locuiesc intr-un cartier cochet, extrem de linistit. E o oaza arhitecturala, aflata la 10 kilometri de Helsinki, unde spatiile verzi dintre constructii abunda de copii care se joaca singuri.
Case mari, pe mal de lac, sau blocuri in inima padurii. Acesta nu este lux, ci sunt conditii normale de viata aici in tarile de nord. "
"In Finlanda, e ceva normal sa isi lasi copiii singuri acasa. Pe la 8 ani jumatate, 9, 10 asa. Se descurca, pentru ca invata si la gradinita, invata peste tot unde sa-si faca un sandvis, sa aiba grija de el insusi cand mama-I la munca."
Statul ii invata pe copiii in Finlanda sa fie cat mai independenti. In tarile scandinave a cam disparut notiunea de bona. Anca, din Tampere explica:
„In Finlanda nu poti trece in clasa a doua, daca nu stii sa inoti si sa patinezi foarte bine. De la clasa zero elevii intra intr-un club sportiv si li se cer rezultate inca din primele luni.”
Pentru sotii Canta, deprinderile copiilor inseamna minte limpede la locul de munca.
Sunt invatati de mici sa se descurce pe cont propriu - inca de la gradinita incep sa faca sandvis-uri, sa numere bani, sa dea si sa primeasca restul. Iar mai apoi, in clasele primare, invata sa-si coasa nasturi, sa puna un cort, sa planteze, si chiar sa gateasca mancaruri simple. Invata sa se ajute cu alti copii, facand mult sport. Sunt discipline asimilate "Lucrului manual" care exista odata si in scolile romanesti. Toate activitatile sunt menite sa-I ajute pe cei mici sa se descurce mai usor in viata, iar ideea de a-i lasa singuri toata ziua s-a regasit si in Romania inainte de 89, pe vremea generatiilor cu cheia de gat, cand copiii bateau mingea in cartier si se plimbau cu bicicleta.
Strategia privind independenta copiilor a fost implementata inca din anii 80 in Finlanda, atunci cand societatea a decis ca parintele trebuie sa lucreze fara stresul familiei care il asteapta acasa. Un profesor de sport spune insa ca sistemul are si parti negative.
"Societatea s-a schimbat, parintii sunt mai mult prieteni cu copiii, si ar trebui sa fie mai mult parinti. Ar trebui mai mult disciplina. Mi se pare ca astazi parintii nu prea mai stiu sa fie parinti”, spune un profesor de sport.
Si cat parintii sunt la serviciu, sistemul finlandez le impune copiilor prin lege, timp de joaca 4 ore pe zi. Societatile scandinave au statuat ca minorul nu apartine familiei, ci societatii. Iar statul, ca un parinte bun, garanteaza …copilaria copiilor, ca atunci cand vor deveni adulti sa munceasca. Dascalii ii sfatuiesc chiar sa se planga daca dupa scoala parintii ii tin prea mult cu ore suplimentare de studiu. Pentru mamele romance a fost nevoie de putin timp, pentru a intelege situatia, dar au inteles ca e mai bine si pentru cel mic, cat timp in scoli a fost eliminata competitia, iar copiii sunt incurajati sa devina mai creativi si sa lucreze in echipa.
"Incepand din gradinita copilul e invatat de drepturile lui. El trebuie sa stie ca parintele nu are voie sa il atinga, el trebuie sa stie ca are optiunea de a spune nu, daca el vrea sa faca un lucru il face, daca nu vrea nu il face. Ei constant sunt invatati de drepturile pe care le au in tara asta!", spune si Oana Goudali.
Pentru a denunta eventuale abuzuri fizice, copiii invata inca de la gradinita numarul de telefon unde sa raporteze rele tratamente.
Sunt incurajati sa sune imediat daca parintii tipa la ei sau ii bruscheaza. Multi dintre ei cresc insa rasfatati, si atunci in scoli si gradinite sunt psihologi care ii ajuta pe parinti. O educatoare romanca din Finlanda, care a dorit sa devina profesoara si sa lucreze cu elevi mai mari, povesteste ca sistemul are si parti rele.
"N-as da chiar un 10 plin asa. E foarte bine, am fost educata de sistemul romanesc. Un minus poate prea multa libertate. Au reguli, dar regula e sa-si lasi copilul sa-si caute calea. Atata timp cat ai atata libertate, ma refer la copii de scoala primara, nu mai stim pana unde merge bariera bunului simt si unde incepe lipsa bunului simt. "
Finlanda are 5 milioane de locuitori, e un popor imbatranit, care cauta forta de munca din exterior. 70% din populatia cu varste intre 15 si 65 de ani are un loc de munca. Doar 4% dintre ei, lucreaza peste program. E o tara care cere eficienta, si ofera liniste acasa, in familiile muncitoare. Statul finlandez aloca oficial in jur de 300 de mii de euro cu educatia unui copil, de la gradinita si pana la absolvirea facultatii. Scolile sunt dotate la fel si in Helsinki, si in zonele rurale, de la Cercul Polar, si toti copiii invata sa ia viata in piept mai usor. Parintii lor sunt stimulati sa construiasca eficient, o societate moderna, in care cei mici, pasesc cu incredere, pentru ca la randul lor sa-si intemeieze familii si sa contribuie la sistem.