Unde poți să mănânci ca la mama acasă, când mergi în vacanță la țară. “Totul e gătit cu ingrediente locale, nu sunt deșeuri"

„Poți să te duci, să intri la el, și mănânci un meniu ca la mama acasă”, explică Dorian Lungu, președintele Asociației Gastro Local, invitat la Pro Verde.

“Sunt câteva condiții esențiale. Și anume să fie producători locali - deci nu poți să zici că stai la bloc, ai beton pe jos și te apuci și servești acolo nu știu ce lucruri locale. Și, foarte important, este să ai domiciliul acolo. (...) Și trebuie ca cel puțin 70% din produsele care sunt pe masă să fie locale sau din sat, de la vecini, din comună, de acolo”.

Nu există deșeuri, în rețeaua Gastro Local, pentru că “nu ai ambalaje pe care să le arunci”, iar resturile de mâncare ajung la animalele din ogradă.

Foarte important, punctele gastro-local se pot deschide pe persoană fizică, nu e nevoie de o firmă, pentru că “evaziunea nu stă în bulzul ăla sau în ciorba aia pe care o face tanti Maria acolo”, explică Dorian Lungu.

Citește și

Un român a fost prins cu sarmale congelate în geanta de mână, într-un aeroport din Canada. „Avem o tradiție de Crăciun”

Interviul pe larg, în video de mai sus.

Ciprian Stănescu: Ce înseamnă Gastro Local, și cum a pornit? Și după aceea începem să discutăm și despre mâncare, nu-i așa?

Dorian Lungu: Gastro Local este o asociație care a pornit firesc, în 2018. Există o comună în în Brașov, care se numește Vama Buzăului, care s-a acreditat ca stațiune turistică de interes local și acolo a existat nevoia, - începeau să vină din ce în ce mai mulți turiști - era nevoie de niște locații unde lumea să poată să mănânce.

Pentru că te duci, vizitezi, faci ce faci într-o zonă turistică, dar ideea era că turiștii nu aveau unde să mănânce. Și atunci, într-o întâlnire pe care am avut-o la inițiativa primarului de acolo, cu regretatul Ivan Patzaichin, la București, la Ministerul Agriculturii, am luat decizia. Sau cel puțin cei de acolo au luat decizia să creeze puncte gastronomice locale.

Așa a început totul, cu o întâlnire. Pur și simplu, cu niște oameni adunați într-o sală. Era un singur domn, bine de remarcat asta, și în rest, numai doamne care au venit, vreo 20 și ceva de persoane. Numai patru au avut curajul, la început, să își deschidă un punct gastronomic local, și după aceea totul a mers așa, ca un tăvălug. (...)

Ciprian Stănescu: Și ce e un punct gastronomic local?

Dorian Lungu: Este locul unde te duci - în mediul rural, foarte important - să mănânci la om în bătătură, la el acasă. Deci ceea ce face el, ce gătește el cu soția, cu copiii, cu bărbatul, cu bunica, cu cine sunt acolo, ei gătesc, fac câteva porții în plus, și tu, om venit de pe stradă, turist, poți să-ți faci o rezervare. (...) Poți să te duci să intri la el și mănânci un meniu ca la mama acasă.

Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a putea deschide un punct gastronomic local

Ciprian Stănescu: Deci nu e un restaurant, e la om acasă...

Dorian Lungu: Exact. Este impropriu spus restaurant. (...) Este pur și simplu un loc unde te duci și mănânci cam ca la mama acasă. Sau ca la bunica acasă, că mama e de mult în oraș, și gătește altfel cu produse.

Ceea ce e foarte important - este obligatoriu, cel puțin în rețeaua gastro-local-, ca oamenii care au un astfel de punct să îndeplinească câteva condiții esențiale. Și anume să fie producători locali - deci nu poți să zici că stai la bloc, ai beton pe jos și te apuci și servești acolo nu știu ce lucruri locale. Deci e musai să fii producător local și, foarte important, este să ai domiciliul acolo. Deci, iar, e un lucru esențial. Trebuie să ai un cod de exploatație, de asemenea, și trebuie ca cel puțin 70% din produsele care sunt pe masă, să fie locale sau din cercul cel mai apropiat, adică din sat, de la vecini, din comună, de acolo.

Ciprian Stănescu: Cumva, putem spune că un punct gastronomic local ar putea să devină, dacă nu e deja, un element pentru ecoturism sau pentru turismul rural. Sau mai degrabă zis, un turism mai puțin comercial, mai puțin industrial. E corect?

Dorian Lungu: Foarte corect. Haideți să vă dau un exemplu din practică. În Vama Buzăului, lumea a venit la început să viziteze, și nu avea unde să mănânce. Și am creat aceste puncte gastro-local.

Acuma, dacă o să mergeți în weekend-uri, o să vedeți că nu prea găsiți loc. De ce? Pentru că s-a transformat invers. Acum s-a dus vestea că acolo poți să te duci să mănânci sănătos, relativ ieftin, curat ș.a.m.d. Și acuma se duce lumea acolo să mănânce. Și după ce mănâncă întreabă "și acum ce am de vizitat?". Deci iată că s-au inversat puțin lucrurile. (…)

“Nu ai ambalaje pe care să le arunci”

În momentul în care tu pui pe masă o ciorbă la felul întâi, la felul doi un bulz, și niște papanași la felul trei, ce e important este că tu, practic, nu ai ambalaje pe care le folosești. Pentru că tu îți iei laptele de la vaca din ogradă, l-ai muls, l-ai pus în sticlă, l-ai servit, l-ai preparat, l-ai pus acolo. Deci nu ai ambalaj care se aruncă.

În momentul în care tai un pui sau un porc - cu avizul Direcției Sanitare Veterinare de pe raza județului în care te afli, ce e proaspăt, servești, ce nu, congelezi. Iar, nu ai ambalaje pe care să le arunci.

În gastro-local nu ai voie să cumperi băuturi carbogazoase. Siropurile le faci tu. Deci iar, faci sirop de soc, de vișine, de zmeură, de mure, de afine, de ce vreți - iar nu ai ambalaj, decât sticlă, pe care o refolosești tot timpul. Se folosesc șervețele și hârtie reciclabilă - există niște naproane și niște șervețele care obligatoriu sunt reciclabile. Din cauza asta waste-ul - tot ceea ce se aruncă de acolo - este practic zero.”

Punctele gastro-local se pot deschide pe persoană fizică, nu e nevoie de o firmă

Dorian Lungu: Ai de-a face cu tanti Maria acolo, care știe să gătească extraordinar, să primească oamenii extraordinar. Dar habar n-are de contabilitate. Și atunci, măcar doi ani de zile, ea poate să-și desfășoare activitatea ca persoană fizică. (...)

După doi ani de zile, dacă simți că-ți merge (sau și mai repede, după un an de zile, pentru că pofta vine mâncând) am văzut oameni care, dacă la început au fost reticenți, acum vor să-și deschidă firmă. De ce? Pentru că vor să ia fonduri, să-și modernizeze bucătăria, să facă un foișor unde să mănânce.

Deci asta este foarte important, să îi lași pe oameni să crească, să se ridice, pentru că evaziunea nu stă în bulzul ăla sau în ciorba aia pe care o face femeia acolo. Dar dacă îl lași să crească, după aceea, ușor-ușor, el înțelege și începe și învață. Și cu siguranță, apoi poți să te apuci să și impozitezi..

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă