"Științei nu-i pasă dacă crezi în ea". Cum pot fi combătute miturile despre schimbările climatice
Într-o lume în care informația circulă cu viteza luminii, dar dezinformarea care o însoțește circulă cu aceeași viteză, comunicarea științei devine o provocare esențială.
Ce putem face pentru a aduce știința mai aproape de public și a contracara miturile despre schimbările climatice? Ada Roseti, expert în comunicarea științei, vine să facă lumină în acest caz, într-o nouă ediție Pro Verde, moderată de Ciprian Stănescu.
Ada Roseti este creatorul formatului Games of Science și doctorand al Facultăţii de Psihologie din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu o cercetare legată de interacţiunea dintre oamenii de ştiinţă şi public.
Provocările comunicării științei într-o lume plină de fake news
În era fake news-ului, scepticismul față de știință nu vine doar din lipsa de cunoștințe, ci și dintr-o încredere scăzută în instituții.
Ea subliniază că această lipsă de încredere este adesea alimentată de percepția că știința este un domeniu inaccesibil, rezervat doar celor care „au învățat mult” și care se află într-o poziție privilegiată.
Ada Roseti e de părere că, deși oamenii cred în științe aplicate și evidente, precum fizica gravitațională, sunt sceptici față de concluziile complexe din domenii precum climatologia. O posibilă soluție ar fi mai multă transparență și apropierea dintre cercetători și public.
„Oamenii de știință trebuie să fie văzuți ca vecinii, părinții sau prietenii noștri, nu ca figuri misterioase izolate în laboratoare,” spune ea.
Cum să comunicăm schimbările climatice într-un mediu digital?
Pe măsură ce social media domină modul în care oamenii consumă informații, este vital să adaptăm mesajele științifice la acest format. Conținutul trebuie să fie scurt, clar și relevant.
„Oamenii nu sunt interesați de ce se întâmplă la o milionime de secundă după Big Bang, ci vor să știe cum îi afectează direct schimbările climatice,” spune Roseti. Mesajele trebuie să se concentreze pe impactul imediat și soluțiile la nivel individual, adaugă ea.
Un studiu recent al Infoclima arată că oamenii din zonele rurale din România sunt mai conștienți de impactul schimbărilor climatice decât cei din mediul urban, deoarece resimt direct efectele acestora. Totuși, dezinformarea continuă să fie o problemă majoră.
Ada Roseti subliniază că pentru a combate dezinformarea este esențial să ne adresăm celor care încă nu și-au format o opinie rigidă. Totodată, este important să oferim soluții clare și un mesaj de speranță.
„Lipsa de speranță paralizează acțiunea. Dacă fiecare dintre noi convinge o persoană să ia măsuri mici – să recicleze, să economisească resurse, să fie atentă la consum – schimbarea este posibilă,” spune ea.
Etichete: comunicare, informatii, myimpact, schimbari climatice, stiinta,
.webp)
