Românii, campioni la consumul de energie: „Stăm în casă iarna la 24 de grade, pe când un neamț stă la 19 grade”

×
Publicitate

Românii consumă mai multă energie decât alte popoare din Europa, încălzindu-și locuințele la temperaturi de 23-24 de grade Celsius în timpul iernii, comparativ cu media de 19 grade în Germania.

Marius Cristea, expert în dezvoltare urbană, avertizează că acest comportament, alături de alte obiceiuri nocive, contribuie semnificativ la poluare și la efectele schimbărilor climatice.

Unul dintre cele mai elocvente exemple este consumul de energie pentru încălzirea locuințelor. „Noi stăm în medie iarna la 23-24°, pe când un neamț stă la 19°”, a subliniat expertul, atrăgând atenția asupra impactului semnificativ pe care îl are acest obicei asupra facturilor și a emisiilor de gaze cu efect de seră.

De altfel, la aceeași concluzie a ajuns și un grup de cercetători de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Aceștia au arătat că factura la gaze s-ar putea reduce în fiecare lună de iarnă cu circa 6% dacă am scădea temperatura din apartamente cu numai un grad Celsius. Astfel, în cazul unul apartament cu două camere, economia lunară poate fi de peste o sută de lei.

„Emisiile astea nu-s generate nici de primărie, nu-s generate nici de alte instituții publice și ele sunt în proporție de 80% poate provenite de la locuințele fiecăruia dintre noi și de la agenții economici”, a declarat Cristea în cadrul emisiunii Pro Verde.

Citește și
Schimbările climatice lovesc direct în sănătatea românilor. „Avem o creștere de 10-15% a deceselor cauzate de stresul termic”
Schimbările climatice lovesc direct în sănătatea românilor. „Avem o creștere de 10-15% a deceselor cauzate de stresul termic”

Pe de ală parte, Marius Cristea a arătat că, deși poate părea paradoxal, “România este printre puținele țări din Uniunea Europeană care deja și-a atins țintele de reducere a emisiilor de dioxid de carbon”

Marius Cristea: “Orașele din România arată, paradoxal, chiar mai bine decât orașele din vestul Europei (n.r. –în privința emisiilor de carbon). E un lucru mai puțin știut, dar România este printre puținele țări din Uniunea Europeană care deja și-a atins țintele de reducere a emisiilor de CO2.”

Evident, orașele au provocări ceva mai mari. Traficul e una dintre probleme, concentrările de activități industriale, economice în general, numărul mare de locuințe care se încălzesc cu gaze naturale. Acestea sunt provocări specifice zonei urbane.

Și atunci, aici sunt probleme ceva mai mari decât în rural, evident. Dar un oraș neutru din punct de vedere climatic e acel oraș care, așa cum spune și numele, practic reușește să emită mai puține gaze cu efect de seră și, pe de altă parte, cele pe care nu reușește să le elimine în totalitate, le compensează cu măsuri de absorbție a carbonului, de exemplu plantări de copaci, extindere de zone verzi și așa mai departe.

Articol recomandat de sport.ro
Campioanele Navratilova și Davenport vin cu reacții clare la conflictul dintre Cîrstea și Osaka: „Nu e corect”
Campioanele Navratilova și Davenport vin cu reacții clare la conflictul dintre Cîrstea și Osaka: „Nu e corect”
Citește și...
Schimbările climatice lovesc direct în sănătatea românilor. „Avem o creștere de 10-15% a deceselor cauzate de stresul termic”
Schimbările climatice lovesc direct în sănătatea românilor. „Avem o creștere de 10-15% a deceselor cauzate de stresul termic”

Românii resimt direct efectele schimbărilor climatice nu doar prin episoade de caniculă sau secetă, ci și printr-o degradare vizibilă a stării de sănătate, relevă un studiu Infoclima.

Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic
Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic

Albia betonată a râului Dâmbovița, care “despică” Bucureștiul în două, se va transforma dintr-o “barieră” între sectoare într-un adevărat coridor verde-albastru, capabil să răcorească orașul, să aducă biodiversitate și să conecteze cartierele capitalei.

Cât câștigă românii care strâng PET-uri din tomberoane. “Sunt bani care îi ajută să-și plătească chiria sau mâncarea”
Cât câștigă românii care strâng PET-uri din tomberoane. “Sunt bani care îi ajută să-și plătească chiria sau mâncarea”

Românii care colectează PET-uri, doze și sticle aruncate la tomberon câștigă lunar suficienți bani pentru a-și rotunji consistent veniturile, după cum reiese din datele Returo-SGR.

Recomandări
Guvernul vrea să sancționeze primăriile care nu colectează destui bani din taxe. Banii de la buget vor veni după performanțe
Guvernul vrea să sancționeze primăriile care nu colectează destui bani din taxe. Banii de la buget vor veni după performanțe

Premierul României anunță că avem dezechilibre în administrația locală, față de alte state ale Uniunii Europene.

Cum vor fi reclasificate spitalele din România. Un indicator-cheie va fi rata reinternărilor în 48 de ore
Cum vor fi reclasificate spitalele din România. Un indicator-cheie va fi rata reinternărilor în 48 de ore

Ministerul Sănătății începe o evaluare a spitalelor pentru a stabili care pot avea un rol strategic în tratarea cazurilor grave și a urgențelor majore și care nu.

S-a încheiat prima zi de negocieri trilaterale de pace Ucraina-Rusia-SUA. în Emirate. Zelenski: Prea devreme pentru concluzii
S-a încheiat prima zi de negocieri trilaterale de pace Ucraina-Rusia-SUA. în Emirate. Zelenski: Prea devreme pentru concluzii

Negociatorii ruși, ucraineni și americani s-au întâlnit, vineri, în Emiratele Arabe Unite. Este prima întrevedere la care participă delegați din cele trei țări, la aproape 4 ani de la începutul războiului din Ucraina.