Producătorii locali din județul Harghita pun comunitatea pe primul loc. Produsele ajung direct la consumatori

×
Publicitate

Avem mii de producători locali de alimente cu care ne putem mândri în toată lumea. Marele avantaj al produselor locale este că, de cele mai multe ori, ajung direct la client, fără intermediari.

Așa că alimentele sunt proaspete, iar prețul ar trebui să fie mai mic. Și poluarea ar fi redusă. Am pornit pe urmele unor afaceri locale din județul Harghita, desemnat, în acest an, „Regiune Gastronomică a Europei”.

Aflați, într-un nou episod al campaniei „Săptămâna Verde”, ce înseamnă cooperarea și puterea comunității.

Fabrica din Ineu, susținută de întreaga comunitate

În Ineu, din județul Harghita, am găsit fabrica de preparate din carne cu 883 de proprietari. Aproape toți localnicii pun umărul la această afacere. Unii cresc animalele, alții le sacrifică și prelucrează carnea, sau vând produsele.

Jéré Elemér, unul dintre proprietari: „Proprietarul principal e composesoratul, care are 883 de membri. Și eu sunt membru composesor.”

Citește și
Schimbările climatice lovesc direct în sănătatea românilor. „Avem o creștere de 10-15% a deceselor cauzate de stresul termic”
Schimbările climatice lovesc direct în sănătatea românilor. „Avem o creștere de 10-15% a deceselor cauzate de stresul termic”

Reporter: „Deci sunteți unul dintre cei 800 și de proprietari.”

Jéré Elemér, unul dintre proprietari: „Exact! Am simțit să facem o investiție care să deservească toți gospodarii din zonă.”

Reporter: „Și așa a apărut fabrica.”

Jéré Elemér, unul dintre proprietari: „Așa a apărut fabrica.”

Animalele crescute în gospodăriile din zonă ajung, cu programare, la abator. Carnea intră imediat în procesul de fabricare și, în doar câteva ore, se transformă în cârnați de tot soiul, pastramă, șuncă și salam.

Kastal Lajos, tehnician alimentar: „Facem afumare rece cu rumeguș. Și rumegușul e făcut din 5 tipuri de lemne: fag, cireșe, brad și salcâm.”

Reporter: „Și al cincilea?”

Kastal Lajos, tehnician alimentar: „E secretul nostru! Nu vreau să spun, cu asta facem gustul nostru.”

Experiență din străinătate, aplicată acasă

Kastal Lajos ne-a arătat lanțul de producție. Este tehnician alimentar și lucrează de 40 de ani în domeniu – 10 ani în fabrici din Germania și 5 în Elveția.

Reporter: „Ce ați învățat cel mai de preț acolo și ați adus aici?”

Kastal Lajos: „Ca să facem produse din carne – deci carne sănătoasă, crescută în ferme mici și să nu mințim.”

Reporter: „Cu ce să nu mințiți și pe cine?”

Kastal Lajos: „Clientul. Ce scriem pe etichetă, asta să facem!”

Ca să ajungă la cât mai mulți clienți, proprietarii au cumpărat două rulote pe care le încarcă zilnic cu marfă și le trimit în tot județul.

Istvan Kosza, angajatul fabricii: „În fiecare zi plecăm undeva. Luni mergem până la Toplița, marți plecăm la Odorheiu Secuiesc, miercuri plecăm până la Praid și Corund, joi Târgu Secuiesc, vineri Sfântu Gheorghe, sâmbătă Bălan și colegii plecau la Covasna.”

Mergem câțiva kilometri mai departe, în Gheorgheni, și ajungem într-o fermă de văcuțe Bălțată Românească.

Fiecare văcuță are numele ei, scris pe o tăbliță. Pe lângă toată grija de care au parte animalele, mai e un avantaj.

Köllő Réka, manager de proiect: „Noi suntem în Depresiunea Gheorgheni, la 800 de metri altitudine. Avem mai mult de 80 de tipuri de plante medicinale pe pășunile din zona noastră. Și gustul plantelor medicinale și al florilor intră în gustul laptelui. Și din moment ce nu pasteurizăm, fiecare roată are gustul ei aparte.”

Client: „Se vorbește foarte mult despre faptul că ar trebui să trăim în așa fel încât să avem în vizor și protecția mediului. Protecția mediului înseamnă să cumperi și produse care nu sunt transportate sute de mii de kilometri, ci se produc foarte aproape de locul în care stai tu.”

Provocările producătorilor locali

Sunt câteva exemple care arată că se poate și la noi. Din păcate, mulți producători mici rămân cunoscuți doar în zonele lor. Nu reușesc să își ducă marfa mai departe de zona în care produc.

În Spania, de pildă, nu există fermier care să nu fie asociat, iar avantajele sunt evidente.

Rebeca Brocal Ruiz, reprezentanta unei ferme experimentale din Valencia:Nu există localitate fără cooperativa ei și fermierii din aceste sate sunt neapărat asociați. Și se ajută reciproc pentru că au nevoie de asta. Dacă vrei să îți vinzi producția, trebuie să ai o anumită cantitate și, de cele mai multe ori, un singur fermier nu poate ajunge la acea cantitate. Cooperativele colectează marfa de la fermieri. Și așa ei devin mai competitivi.”

Reprezentanții cooperativelor au legături și în afara Spaniei și așa își pot ajuta fermierii să își vândă marfa chiar și în alte state. Așa se face că o portocală culeasă acum din livada acestui fermier poate ajunge direct chiar și în România, fără niciun fel de intermediar. Fructul nu stă deloc în depozit și nici nu este tratat ca să reziste mai mult. Așadar, ajunge la noi în stare proaspătă, iar livrarea durează, de regulă, cel mult câteva zile.

Doar în acest an, românii au comandat pe o singură platformă europeană sute de lăzi de portocale, lămâi, ulei de măsline și avocado.

Articol recomandat de sport.ro
Lovitură de teatru după finala nebună de la Cupa Africii! Senegal poate rămâne fără trofeu
Lovitură de teatru după finala nebună de la Cupa Africii! Senegal poate rămâne fără trofeu
Citește și...
Schimbările climatice lovesc direct în sănătatea românilor. „Avem o creștere de 10-15% a deceselor cauzate de stresul termic”
Schimbările climatice lovesc direct în sănătatea românilor. „Avem o creștere de 10-15% a deceselor cauzate de stresul termic”

Românii resimt direct efectele schimbărilor climatice nu doar prin episoade de caniculă sau secetă, ci și printr-o degradare vizibilă a stării de sănătate, relevă un studiu Infoclima.

Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic
Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic

Albia betonată a râului Dâmbovița, care “despică” Bucureștiul în două, se va transforma dintr-o “barieră” între sectoare într-un adevărat coridor verde-albastru, capabil să răcorească orașul, să aducă biodiversitate și să conecteze cartierele capitalei.

Cât câștigă românii care strâng PET-uri din tomberoane. “Sunt bani care îi ajută să-și plătească chiria sau mâncarea”
Cât câștigă românii care strâng PET-uri din tomberoane. “Sunt bani care îi ajută să-și plătească chiria sau mâncarea”

Românii care colectează PET-uri, doze și sticle aruncate la tomberon câștigă lunar suficienți bani pentru a-și rotunji consistent veniturile, după cum reiese din datele Returo-SGR.

Recomandări
Când va fi gata bugetul de stat pe 2026. Surse: Guvernul va discuta cu primarii după creșterea taxelor și impozitelor
Când va fi gata bugetul de stat pe 2026. Surse: Guvernul va discuta cu primarii după creșterea taxelor și impozitelor

În ședința coaliției s-a agreat un calendar clar pentru adoptarea bugetului de stat pe 2026, procedurile urmând să se finalizeze până pe 27 februarie, susțin surse politice pentru Știrile ProTV.

Cea mai rece săptămână din această iarnă. Unde a fost cel mai frig. Oamenii îngheață de frig în case
Cea mai rece săptămână din această iarnă. Unde a fost cel mai frig. Oamenii îngheață de frig în case

A început cea mai rece săptămână din această iarnă. Deja s-au înregistrat -20 de grade în zori, iar acum polul frigului a fost în Maramureş.

„Sfatul” tăios al lui Trump pentru Europa în disputa privind Groenlanda. Cum se va răzbuna pe liderii EU dacă va pierde
„Sfatul” tăios al lui Trump pentru Europa în disputa privind Groenlanda. Cum se va răzbuna pe liderii EU dacă va pierde

Președintele SUA, Donald Trump, a „sfătuit” Europa să se concentreze mai degrabă pe războiul din Ucraina și nu pe Groenlanda.