Gură de oxigen pentru fermierii români. Vor putea afla cu luni înainte când va ploua mai mult și când să facă lucrări

Sistemul le va permite fermierilor să anticipeze fenomenele extreme și să-și optimizeze strategiile de producție, a declarat, la Pro Verde, Mihaela Căian, cercetător ANM.

“Ceea ce este foarte interesant, este că pot simula ceea ce îți cere fermierul. De exemplu, noi îi spunem că acest sezon va fi mai deficitar din punct de vedere al precipitațiilor în aprilie, când tu trebuie să semeni pentru porumb - am luat un exemplu. Sau precipitațiile se vor muta, dinspre sfârșitul lui aprilie, la începutul lui mai. Atunci el își poate cumva estima o dată optimă de plantare și poate cere scenarii de management. (…) Deci poate să spună “bun, deci pot să îmi schimb data (de semănare) și știu cât sau când ar trebui să fertilizez ca să am o producție ok”, a explicat Căian.

Sistemul dezvoltat de ANM oferă informații adaptate nevoilor fiecărui fermier, cum ar fi datele optime pentru plantare, nivelurile de fertilizare necesare sau estimări privind precipitațiile. Proiectul este deja finalizat și este disponibil pentru fermieri în site-ul ANM și pe platforma RoAdapt, a arătat ea.

Agricultura românească se confruntă cu provocări fără precedent, după ce, în ultimii ani, a experimentat cea mai persistentă secetă din istoria recentă, iar fenomenele meteo extreme continuă să afecteze producțiile agricole.

Citește și

Criza fermelor din România. Seceta a dus la peste 120 de insolvențe în nouă luni și pierderi masive pentru agricultori

România, unul dintre principalii producători agricoli din UE, resimte aceste schimbări nu doar pe plan intern, ci și în privința reducerii exporturilor.

„Aceste soluții digitale nu doar că oferă o perspectivă asupra schimbărilor climatice, dar ajută și la protejarea securității alimentare. Fermierii pot reduce riscurile și își pot optimiza producția,” subliniază Mihaela Căian.

Deși prognozele pe termen lung vin cu un grad de incertitudine, Mihaela Căian spune că ANM folosește tehnici avansate pentru a minimiza aceste erori.

“Toți utilizatorii, toți oamenii, politicienii, trebuie să înțeleagă că toate aceste simulări pe termen lung vin cu un grad de incertitudine, dar există și metode ca să le reducem. Aceste metode sunt implementate în tehnicile pe care le aplicăm. Niciodată nu se simulează cu un singur model. Nu se efectuează o singură simulare, ci efectuăm ansamble de simulări. Aceste ansamble au rolul de a acoperi o plajă cât mai largă a acestei incertitudini, astfel încât avem soluția și probabilitatea asociată ei”, a subliniat ea.

Seceta extremă din 2023-2024, un fenomen cauzat de suprapunerea poluării cu fenomenul El Niño

Verile ultimilor doi ani au fost caracterizate de o secetă extremă, care a ieșit din tiparele climatice obișnuite, spune Mihaela Căian. Ea explică acest lucru prin suprapunerea a două cauze majore: încălzirea climatică și un vârf al fenomenului El Niño, considerat principalul factor care influențează procesele atmosferice la scară globală.

„Am avut un maxim al variabilității interne a atmosferei prin fenomenul El Niño în 2023, care și-a continuat efectele și în 2024. Acest fenomen global s-a suprapus peste forțajul indus de emisiile de gaze cu efect de seră, amplificând impactul climatic,” a explicat ea.

Totuși, ea subliniază că efectele El Niño vor începe să se atenueze în 2025, indicând o schimbare spre condiții mai stabile, cu efecte benefice asupra agriculturii.

Articol recomandat de sport.ro

"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"