De la clădiri uitate la hub-uri culturale: cum renaște Timișoara prin ochii comunității

×
Publicitate

De 18 ani, festivalul PLAI transformă un colț uitat din Timișoara într-un magnet pentru muzică bună, cultură și idei care aduc comunitățile împreună.

De aproape două decenii, evenimentul a crescut organic, odată cu orașul, comunitatea și inițiativele civice care l-au inspirat.

„Am început cu avânt, la 18–19 ani și de atunci a fost un foarte lung maraton”, povestește Andreea Iager Tako, unul dintre oamenii din spatele festivalului, invitată la Pro Verde.

Încă de la prima ediție, PLAI este organizat într-o zonă cândva “uitată” de timișoreni – Muzeul Satului Bănățean. Reacția publicului a fost neașteptată.

Andreea Iager Tako: “PLAI a fost primul eveniment cu bilet într-o zonă mărginașă, la Muzeul Satului Bănățean, despre care mulți timișoreni de fapt, uitaseră că îl avem. Și ăsta a fost unul dintre cele mai puternice feedback-uri pe care le-am primit în prima ediție: "Mulțumim că ne-ați arătat că avem un Muzeu al satului bănățean".

Citește și
Schimbările climatice lovesc direct în sănătatea românilor. „Avem o creștere de 10-15% a deceselor cauzate de stresul termic”
Schimbările climatice lovesc direct în sănătatea românilor. „Avem o creștere de 10-15% a deceselor cauzate de stresul termic”

Festivalul a devenit rapid un pretext pentru regenerare urbană și implicare comunitară. De aici s-au născut proiecte precum AMBASADA – un spațiu de coworking și hub cultural – sau ONE.shirt, un brand de haine sustenabil, care oferă locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități.

Toate aceste proiecte sunt conectate prin aceeași idee: schimbarea începe cu oameni și spații redescoperite.

Andreea Iager Tako: „Ne uităm la spații părăsite, care nu mai au valoare pentru comunitate, și începem să construim conținut care să creeze valoare acolo.”

Strategia funcționează, pentru că reușește să implice oameni diferiți – de la artiști și antreprenori sociali până la autorități și parteneri internaționali.

De la festival la ecosistem

De-a lungul anilor, PLAI a devenit catalizator pentru un adevărat ecosistem urban, în care educația, arta, antreprenoriatul social și sustenabilitatea se combină firesc.

„Cred că schimbările sustenabile nu sunt schimbări care vin peste noapte. E o muncă care de cele mai multe ori nu e recunoscută atunci când e făcută bine, ci i se simte lipsa atunci când lipsește”, spune Andreea.

În acest ecosistem, un rol central îl are colaborarea internațională. PLAI și AMBASADA colaborează cu organizații din Suedia, Olanda sau Germania, în proiecte europene care testează modele de dezvoltare urbană incluzivă. „De multe ori suntem genul de pilot pe care îl studiază în proiectele lor”, arată ea.

Dincolo de vibe-ul festivalului, PLAI devine o lecție despre cum cultura poate regenera un oraș. „Faptul că nu suntem doar pe un singur segment, ci ne uităm la cum lucrurile pot fi integrate și pot lăsa urme... Asta e ce aș vrea să ducem și în alte orașe.”

Articol recomandat de sport.ro
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Citește și...
Schimbările climatice lovesc direct în sănătatea românilor. „Avem o creștere de 10-15% a deceselor cauzate de stresul termic”
Schimbările climatice lovesc direct în sănătatea românilor. „Avem o creștere de 10-15% a deceselor cauzate de stresul termic”

Românii resimt direct efectele schimbărilor climatice nu doar prin episoade de caniculă sau secetă, ci și printr-o degradare vizibilă a stării de sănătate, relevă un studiu Infoclima.

Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic
Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic

Albia betonată a râului Dâmbovița, care “despică” Bucureștiul în două, se va transforma dintr-o “barieră” între sectoare într-un adevărat coridor verde-albastru, capabil să răcorească orașul, să aducă biodiversitate și să conecteze cartierele capitalei.

Cât câștigă românii care strâng PET-uri din tomberoane. “Sunt bani care îi ajută să-și plătească chiria sau mâncarea”
Cât câștigă românii care strâng PET-uri din tomberoane. “Sunt bani care îi ajută să-și plătească chiria sau mâncarea”

Românii care colectează PET-uri, doze și sticle aruncate la tomberon câștigă lunar suficienți bani pentru a-și rotunji consistent veniturile, după cum reiese din datele Returo-SGR.

Recomandări
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Vești bune de la Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar a fost anul trecut mai mic decât era estimat, iar asta ar putea însemna împrumuturi mai ieftine pentru stat și mai multă credibilitate în fața investitorilor ori a Comisiei Europene.

Răspunsul dur al UE pentru SUA, în scandalul Groenlanda. Europarlamentarii au suspendat acordul comercial cu americanii
Răspunsul dur al UE pentru SUA, în scandalul Groenlanda. Europarlamentarii au suspendat acordul comercial cu americanii

Parlamentul European a decis să suspende procesul de ratificare a acordului comercial între UE și SUA, ca urmare a recentelor amenințări din partea președintelui american Donald Trump, au confirmat principalele grupuri politice europalamentare.

Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”
Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”

„Populația României trebuie să fie pregătită pentru susținerea unui efort de război”. Declarația îi aparține șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.