Locuitorii din unele zone ale Capitalei beneficiază de o apă captată din straturi acvifere foarte adânci, printre cele mai bune pentru consum. Apa extrasă din aceste straturi este considerată superioară celei de suprafață datorită modului natural în care este filtrată și protejată de contaminanții din sol.
Bucureștenii care locuiesc în nordul orașului sunt printre cei privilegiați, din acest punct de vedere, a explicat, la PRO Verde, somelierul de apă Silvia Ștefănucă Șerban.
Somelierii sunt experți certificați în degustarea, evaluarea și recomandarea apei în funcție de compoziția sa minerală.
De unde vine apa de la robinet, în București
Silvia Ștefănucă Șerban: De regulă, în București, captările din stratul hidrogeologic Frătești, cele din nordul capitalei, Snagov, Periș - sunt apele care sunt de captare adâncă, din stratul profund al acviferului.
Ramona Țintea: De la ce adâncime?
Silvia Ștefănucă Șerban: În principal, în intervalul 80-250 m. Este o apă pe care o putem considera să fie potrivită pentru consumul nostru zilnic și potrivită pentru rețelele publice locale.
În alte zone ale Bucureștiului, apa potabilă provine însă din alte surse, în funcție de rețeaua locală. Sursele cele mai comune sunt râurile Dâmbovița și Argeș. Evident, că – până să ajungă la robient – apa este trecută printr-un proces amplu de purificare, tratare și filtrare, ceea ce o face potrivită pentru consum.
Cum putem afla ce fel de apă bem de la robinet
Silvia Ștefănucă Șerban spune că oamenii au dreptul să știe exact de unde provine apa pe care o consumă și că furnizorii sunt obligați de lege să facă publice sursele de apă.
„Furnizorii de apă din rețeaua publică ar trebui să ne ofere aceste rapoarte pe site. Apa potabilă este, de ceva ani, un drept internațional. Și atunci ar trebui să ne apărăm și acest drept ca și consumatori și să cerem aceste rapoarte și analize pe care furnizorul de apă local al fiecăruia ar trebui să ni le furnizeze, spune Silvia Ștefănucă Șerban.
Pentru a verifica informațiile despre apa de la robinet:
• Consultați site-ul operatorului de apă;
• Verificați rapoartele de monitorizare publicate periodic;
• Solicitați analize și informații suplimentare de la furnizor;
Ea a subliniat că, în general, apa din rețeaua publică este strict monitorizată, astfel ca la robinet să nu ajungă apă cu bacterii, nitrați și nitriți.
Apa din puțuri poate fi contaminată. Ce spun specialiștii
Riscurile de contaminare a apei cu bacterii periculoase ca e-coli crește în cazul puțurilor forate de proprietari în curtea proprie. Aceste lucrări respectă foarte rar legislația și studiile hidrogeologice.
Silvia Ștefănucă Șerban: Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la branșamentul de apă de la rețeaua națională.
Ramona Țintea: Ceea ce înseamnă că restul oamenilor își iau apă din propriile puțuri…
Silvia Ștefănucă Șerban: Da, din fântâni și puțuri locale pe care mi-e greu să cred că le monitorizează și mi-e greu să cred că duc acele analize, dacă nu lunar sau anual, măcar atunci când deschid sau când fac forajul. Riscul contaminării este foarte, foarte mare.
Silvia Ștefănucă Șerban avertizează că mulți români își pun sănătatea în pericol fiindcă aleg puțuri de mică adâncime, care sunt mai ieftine.
Recomandarea specialiștilor este ca forajele de apă destinată consumului să ajungă la peste cel puțin 50-60 de metri adâncime, acolo unde contaminanții ajung mai greu în sol.
Silvia Ștefănucă Șerban: „De cele mai multe ori până în 50 de metri nu vom regăsi o apă care să fie de calitate, în care să nu ajungă nitrați, nitriți, metale grele. (...) Un consumator n-o să-și dea seama de asta din cum arată apa la el în pahar.”
Chiar dacă apa pare limpede în pahar și nu are miros, acest lucru nu garantează că este sigură pentru consum. Singura metodă prin care poate fi verificată calitatea apei este analiza de laborator. Specialiștii recomandă ca orice foraj nou să fie realizat doar pe baza studiilor hidrogeologice și cu respectarea legislației în vigoare.
.webp)
