Ziua Unirii, în București. Președintele Klaus Iohannis, alături de premierul Marcel Ciolacu: ”Trebuie să lucrăm împreună”
Președintele Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu au participat, miercuri, 24 ianuarie, cu ocazia împlinirii a 165 de ani de la Unirea Principatelor, la evenimentul organizat în București, la monumentul „Mormântul Ostașului Necunoscut”..
În schimb, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a fost prezent la Iași, unde s-au aflat și liderii principalelor partide din oppziția parlamentară.
Șeful statului a declarat că „această aniversare nu este doar un moment retrospectiv, ci şi o oportunitate de a ne inspira din lecţiile valoroase ale trecutului pentru a proiecta un viitor mai bun pentru naţiunea noastră”.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
„Marcăm astăzi 165 de ani de la momentul fondator al României moderne. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi al Ţării Româneşti a realizat Unirea de facto a celor două principate şi a reprezentat deschiderea unui drum ireversibil. Acesta a fost pasul esenţial care a făcut posibil idealul nostru naţional, unitatea tuturor românilor, desăvârşit prin Marea Unire de la Alba Iulia din 1918. Unirea celor două principate române într-un singur stat a fost realizată prin renunţarea la orgolii politice, un mod exemplar de a pune interesul poporului deasupra intereselor personale. S-au făcut, la acea vreme, eforturi diplomatice majore şi a existat o susţinere financiară de o amploare impresionantă prin implicarea activă a marilor personalităţi ale vremii, care au militat pentru idealurile unirii în afara graniţelor şi au pledat cu îndârjire cauza naţională în faţa Marilor Puteri”, a afirmat şeful statului, potrivit News.ro.
„Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Dumitru şi Ion C. Brătianu, fraţii Golescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, C.A. Rosetti, Barbu Catargiu şi Costache Negri sunt printre figurile proeminente cu o contribuţie semnificativă la transformarea în realitate a visului unirii şi la consolidarea conştiinţei naţionale”, a continuat preşedintele Iohannis.
„Prin hotărârea lor, prin iscusinţa de a găsi soluţii politice originale, au reuşit să obţină acordul Marilor Puteri care, puse în faţa faptului împlinit, nu s-au mai putut împotrivi voinţei unui popor care îşi dorea cu orice preţ unirea. Entuziasmul cu care a fost primită vestea dublei alegeri în cele două principate reprezintă cea mai bună confirmare a faptului că unirea nu a fost doar un ideal al liderilor politici, ci şi o dorinţă puternic înrădăcinată în sufletele românilor. Iar meritul elitelor vremii a fost că au înţeles aceste aspiraţii ale poporului”, a adăugat el.
Acesta a mai spus că fără temelia clădită de Alexandru Ioan Cuza, nu ar fi putut deveni realitate statul român modern.
„Noul domnitor şi-a asumat dezideratele paşoptiste, a înfăptuit reformele mult aşteptate de românii de pe ambele maluri ale Milcovului şi a pus bazele instituţiilor moderne, de tip european. În doar câţiva ani de domnie, Cuza a promovat un sistem de educaţie pe trei niveluri, care introducea obligativitatea şi gratuitatea şcolii primare, a elaborat un nou Cod Civil şi un nou Cod Penal, a împroprietărit şi emancipat ţăranii, a reformat sistemul judiciar şi pe cel fiscal, a reorganizat administraţia şi a modernizat armata. Totodată, în această perioadă au fost înfiinţate şi primele universităţi moderne din România: la Iaşi, în 1860, şi la Bucureşti, în 1864”, a completat Preşedintele României.
El a mai precizat că „această aniversare nu este doar un moment retrospectiv, ci şi o oportunitate de a ne inspira din lecţiile valoroase ale trecutului pentru a proiecta un viitor mai bun pentru naţiunea noastră”.
„Decizia istorică de la 24 ianuarie 1859 a fost o alegere conştientă a parcursului nostru colectiv. În spiritul solidarităţii, românii din cele două principate au demonstrat atunci că unitatea este forţa care transcende orice provocare. Contextul internaţional din acele vremuri a fost unul dificil, însă clasa politică i-a dat, cu inteligenţă şi curaj, un răspuns pe măsură, plasând ţara deasupra intereselor personale sau de partid. Anul 2024 are, la rândul său, o încărcătură deosebită, fiind anul în care alegerile pentru care suntem chemaţi la urne vor modela România de mâine. Într-o lume contemporană plină de provocări, este esenţial să ne exercităm cu responsabilitate dreptul nostru democratic de a alege politicienii care să servească cu devotament naţiunea, la fel cum au făcut şi înaintaşii noştri. În 1859, condiţiile geopolitice erau dificile, iar populaţia avea aspiraţii legitime. Astăzi, când Europa şi întreaga lume se confruntă din nou cu provocări multiple, cetăţenii aşteaptă de la politicieni o direcţie clară şi fără echivoc, care să menţină nealterată direcţia către prosperitate, dezvoltare şi modernizare pe care s-a angajat România”, a mai afirmat şeful statului.
El a adăugat că statutul de membru NATO şi ataşamentul ferm faţă de valorile euroatlantice ne oferă acum cele mai solide garanţii de securitate posibile.
„În acelaşi timp, România este un veritabil pilon de stabilitate într-o zonă marcată de turbulenţe accentuate, cu o economie solidă, fiind angrenată într-un amplu proces de reformă a marilor sisteme publice. Toate aceste mari proiecte de anvergură trebuie continuate şi de aceea este important să conştientizăm că deciziile pe care le vom lua în acest an electoral vor influenţa cursul ţării noastre, iar fiecare vot reprezintă un angajament profund faţă de viitorul nostru comun. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin loialitate faţă de ţară, rămâne un lider excepţional, un exemplu demn de urmat. Contribuţiile sale au transformat societatea şi au adus un real progres în aşezarea şi funcţionarea statului român modern. Realizările acestuia trebuie să reprezinte o veritabilă sursă de inspiraţie şi o motivaţie pentru clasa politică actuală, îndeosebi în perioada următoare, pentru a continua eforturile reformatoare şi de dezvoltare a ţării”, a mai declarat Klaus Iohannis.
Acesta a mai îndemnat românii să se uite cu încredere spre viitor.
„Ziua Unirii Principatelor Române ne reaminteşte de spiritul vizionar şi de curajul înaintaşilor noştri care au îndeplinit acest ideal naţional. Să privim cu încredere către viitor, ancorându-ne în principiile şi valorile europene care ne unesc şi ne ajută să putem depăşi orice crize şi provocări. Pentru că sunt moştenitori, continuatori şi apărători ai valorilor care au condus la Unirea Principatelor, cu prilejul acestei sărbători naţionale, am decis să decorez drapelul de luptă al Diviziei „Getica” şi drapelul de luptă al Statului Major al Forţelor Terestre. La mulţi ani, România! La mulţi ani tuturor românilor, oriunde s-ar afla!”, a conchis preşedintele Iohannis.
Ciolacu: ”Trebuie să lucrăm împreună”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, la ceremonia de decorare a Drapelelor de Luptă ale Statului Major al Forţelor Terestre şi Diviziei 2 Infanterie „Getica”, prilejuită de împlinirea a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române, că sărbătorind Ziua Unirii, sunt datori să reafirme responsabilitatea faţă de generaţiile viitoare şi să înţeleagă că rolul lor, ca lideri politici, este - în ciuda viziunilor diferite - de a genera coeziune şi unitate şi nu diviziune socială.
”Ne aflăm astăzi la Mormântul Ostaşului Necunoscut într-o zi simbol a istoriei poporului român. O zi care, la 165 de ani distanţă, ne transmite la fel de puternic forţa valorilor care ne definesc ca naţiune. O zi care ne dă ocazia de a onora efortul şi sacrificiile românilor care au luptat pentru idealurile noastre comune: unitate şi suveranitate! În toate momentele de cumpănă ale ţării, poporul român a fost de fiecare dată capabil de eforturi naţionale uriaşe. Când totul părea împotrivă, românii au demonstrat o solidaritate impresionantă în faţa provocărilor şi a ameninţărilor. Au arătat că ştiu să fie uniţi şi determinaţi în realizarea unui interes naţional comun”, a spus Marcel Ciolacu în discurs.
Premierul a arătat că ”Unirea, aşa cum au văzut-o înaintaşii noştri, reprezintă simbolul puterii noastre colective, a capacităţii noastre de a depăşi obstacolele şi de a construi, împreună, un viitor mai bun”.
”Datoria noastră este să-i omagiem azi pe cei care au contribuit la realizarea acestui ideal. Oameni obişnuiţi şi lideri luminaţi deopotrivă, care au avut viziunea de a-şi uni forţele pentru binele comun. Sărbătorind Ziua Unirii, suntem însă datori să reafirmăm responsabilitatea noastră faţă de generaţiile viitoare. Şi să înţelegem că rolul nostru, ca lideri politici, este - în ciuda viziunilor diferite - de a genera coeziune şi unitate şi nu diviziune socială”, a afirmat şeful Executivului.
”Trebuie să lucrăm împreună tocmai pentru ceea ce ne defineşte ca naţiune, ne păstrează valorile, ne oferă o viaţă mai bună şi un viitor plin de speranţă copiilor noştri! Doar aşa demonstrăm că luptăm pentru România! Îmi doresc ca spiritul acestui loc sacru, Mormântul Ostaşului Necunoscut, să ne inspire şi să ne amintească întotdeauna că, indiferent de provocări, suntem mai puternici atunci când suntem UNIŢI. UNIŢI, într-o ţară stabilă - politic şi economic, în care niciun cetăţean să nu se simtă lăsat în urmă! UNIŢI, într-o Românie respectată pe plan extern, care să-şi apere cu tărie interesele! UNIŢI, putem privi cu încredere spre viitor, conştienţi că putem depăşi orice provocare atunci când suntem solidari! La mulţi ani, dragi români! La mulţi ani, România!”, a afirmat premierul.
Sursa: News.ro
Etichete: klaus iohannis, marcel ciolacu, ziua unirii,
Dată publicare:
24-01-2024 13:56