Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, că în şedinţa de Guvern s-a decis sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în legătură cu plata restanţelor salariale din zona de Justiţie.
„Un aspect pe care l-am decis astăzi în şedinţa de Guvern a fost sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţă tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de Justiţie”, a spus Bolojan într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.
El a susţinut că „instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional”, act ce reprezintă „o ingerinţă directă” în activitatea executivă a statului.
„În luna martie, Înalta Curte de Casaţie a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel Bucureşti a emis această acţiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanţă a stabilit în afara acestei sume şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor şi a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanţe şi pentru Guvern”, a menţionat acesta.
Principalele declarații făcute la finalul ședinței de guvern
- Ilie Bolojan (foto, dreapta) a declarat că sunt nouă proiecte din PNRR pentru care guvernul negociază cu Comisia Europeană și că va discuta cu liderii de grup și cu conducerile celor două camere ale Parlamentului pentru convocarea unor sesiune speciale;
- Proiectele care urmează să ajungă la votul parlamentarilor pot aduce penalizări de 700 de milioane de euro;
- Se poartă negocieri cu Comisia Europeană pe tema legii salarizării pentru creșterea anvelopei salariale;
- Propunerile rezultate din discuțiile cu sindicatele din sectorul public vor fi integrate în proiectul final al legii salarizării;
- Premierul interimar a vorbit despre instituirea unui mecanism de recompensare pentru angajații ANAF care să ducă la creșterea colectării. O primă formă a legii în care apar aceste prevederi se află deja la Parlament.
- În cazul legii urbanismului, premierul a explicat că proiectul se află la Parlament, dar că mai sunt o serie de discuții de purtat pentru o formă finală. El a precizat că sunt discuții legate de integrarea rezultatelor referendumului pe urbanism din București;
- În cazul legii decarbonizării, Bolojan a explicat că se poartă discuții cu specialiștii de la Ministerul Energiei și cu liderii partidelor parlamentare pentru a facilita adoptarea acestuia în Parlament.
- Premierul Bolojan estimează că penalizările pe care România le riscă dacă nu sunt adoptate în Parlament proiectele esențiale din PNRR vor ajunge la peste patru miliarde de euro.
- Este necesar și un proiect pentru închiderea PNRR. Bolojan a dat asigurări că miniștrii știu ce au de făcut și că proiectul ar putea ajunge la vot în iulie;
- Astăzi a fost semnat un acord cu Republica Moldova pentru coridorul de autostradă dintre Pașcani (România) și Ungheni (Rep. Moldova), documentul vizând și sursele de finanțare. Podul de autostradă inclus în acord ar putea fi gata în toamna anului 2026.
- Astăzi a fost semnat și primul contract de construcție, pentru un tronson de 15 kilometri de autostradă dintre România și Republica Moldova. Acesta ar trebui să fie gata până în 2030.
- Guvernul va sesiza CCR pentru a rezolva conflictul cu Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea (foto, stânga). Premierul a explicat că instituția s-a substituit puterii executive pe care el o conduce.
- „Instanța perturbă echilibrul bugetar”, a declarat premierul.
- Penalizările cerute de ÎCCJ ar ajunge la 48 de milioane de euro pe zi, estimează premierul.
- Sesizarea Guvernului a fost depusă deja la Curtea Constituțională.
- „Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit legii 500/2002, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive. și legislative”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan.
- În ceea ce privește blocarea conturilor ROMATSA, Ilie Bolojan a dat asigurări că se poartă negocieri cu compania farmaceutică și că compania de stat își va continua activitatea.
- „Romatsa, împreună cu avocații Guvernului României, va depune o contestație în Belgia împotriva acestei proceduri de executare și va continua negocierile cu Pfizer pentru a găsi o soluție astfel încât activitatea Romatsa să se desfășoare fără probleme și, pe de altă parte, să fie identificată o modalitate de încheiere a acestui litigiu într-o formă acceptabilă pentru ambele părți, sustenabilă din punct de vedere bugetar”, a adăugat Ilie Bolojan.
- În ceea ce privește plafonarea de la carburanți, Bolojan explică că s-au întâmplat 2 fenomene. Primul: barilul de țiței a revenit la valorile anterioare, chiar dacă motorina a rămas mai scump. Al doilea: reducerea accizei a încetat și, pe fondul ultimelor evoluții, prețurile ar urma să revină la valorile de la începutul lunii martie.
Printre cele mai importante proiecte se numără mai multe acte normative privind infrastructura rutieră. Executivul urmează să aprobe suplimentarea despăgubirilor pentru exproprierile necesare realizării Lotului 3 al Autostrăzii de Centură București Nord, precum și indicatorii tehnico-economici pentru noul nod rutier Peștera, pe Autostrada A2, între Cernavodă și Constanța. De asemenea, Guvernul va analiza declanșarea procedurilor de expropriere pentru relocarea utilităților aferente Tronsonului 1 al Autostrăzii Sibiu–Făgăraș.
Pe ordinea de zi figurează și un proiect de hotărâre pentru modificarea organizării și funcționării Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și aprobarea plafonului de cheltuieli pentru colectarea, transportul, depozitarea și neutralizarea animalelor moarte provenite din gospodăriile crescătorilor individuali, pentru anul 2026.
Executivul va discuta și mai multe proiecte privind actualizarea valorii de inventar a unor imobile aflate în administrarea Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Afacerilor Interne, Camerei Deputaților și Agenției Naționale de Integritate.
Procesul intentat de ÎCCJ, pe agenda guvernului interimar
În cadrul ședinței va fi prezentată și o informare privind procesul intentat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Instanța supremă solicită obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026.
Totodată, Guvernul va analiza oportunitatea sesizării Curții Constituționale cu privire la existența unui posibil conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat luni, 30 martie, că a deschis acțiune în contencios administrativ împotriva Executivului, cerând obligarea premierului Ilie Bolojan și a ministrului Finanțelor la plata restanțelor salariale și aplicarea de amenzi în caz de neexecutare. Cererea, semnată de președinta Lia Savonea, a fost înaintată Curții de Apel București.
Restanțele provin din majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, decisă în 2023 de fosta conducere a ÎCCJ (judecătoarea Corina Corbu) și a Parchetului General (procurorul general Alex Florența), aplicabilă retroactiv din 2018. Bugetul pe 2026, transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, o creștere de circa 50% față de 2025, destinată achitării acestor drepturi.
Guvernul a decis însă amânarea unei părți a plăților, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.
Înalta Curte a formulat mai multe solicitări, în cererea de chemare în judecată:
- Punerea la dispoziție a tuturor fondurilor pentru plata drepturilor restante, prevăzute în titluri executorii scadente în 2026;
- Emiterea actelor administrative și demersurile bugetare necesare, inclusiv prin rectificare;
- Stabilirea unui termen de executare de maxim 10 zile și aplicarea de amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere pentru premier și ministrul Finanțelor;
- Penalități de 2% pe zi de întârziere.
ÎCCJ susține că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor cu titluri executorii neexecutate de peste zece ani și acuză Executivul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor.
