Datele au fost publicate într-un moment în care pesimismul privind viitorul economiei franceze este în creștere. Nivelul datoriei Franței începe să se apropie de cel al Italiei și Greciei, două dintre cele mai îndatorate țări din zona euro, în timp ce creșterea economică stagnează.
Premierul francez Sébastien Lecornu a declarat la începutul acestei luni că intenționează să propună economii în valoare de 54 de miliarde de euro în bugetul pentru 2027, care va fi prezentat oficial joi, scrie Politico.
Lecornu s-a angajat să reducă deficitul bugetar – diferența dintre cheltuielile unui stat și veniturile pe care le încasează anual din taxe – la 5% din PIB anul viitor, însă nu este clar dacă guvernul său minoritar va reuși să obțină suficient sprijin pentru planurile sale bugetare.
Franța și-a stabilit pentru acest an o țintă de deficit de 5% din PIB, dar cel mai probabil o va rata din cauza creșterii economice limitate și a majorării prețurilor la energie asociate războiului din Orientul Mijlociu.
Chiar înainte de publicarea datelor de marți, auditori independenți și instituții internaționale considerau nerealist angajamentul Franței de a reduce deficitul sub 3% din PIB până în 2029, în conformitate cu regulile Uniunii Europene.
Bugetul pentru 2027, ultimul pe care guvernul îl va dezbate înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, a fost criticat de adversarii politici de stânga ai lui Lecornu.
În schimb, formațiunea de extremă dreapta Adunarea Națională (Rassemblement National), a cărei candidată Marine Le Pen conduce în sondaje, a transmis semnale contradictorii în privința planurilor sale.