Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc: Proiectul de statut al autonomiei Ţinutului Secuiesc trebuie înaintat din nou
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Balázs Izsák, afirmă că proiectul de lege cu privire la acordarea de autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc trebuie înaintat din nou organului legislativ, după alegerile parlamentare.
Într-un comunicat de presă transmis de Balázs Izsák agenţiei ungare de presă MTI, citat de News.ro, politicianul afirmă că înaintarea o dată la patru ani a proiectului de lege ”este firească şi necesară”.
”Ţinând cont de ciclul alegerilor parlamentare, putem spune că înaintarea o dată la patru ani a proiectului de lege este firească şi necesară. Compoziţia legislativului se schimbă în timp, iar secuii nu îşi pot permite să priveze nici măcar un singur legiuitor român de posibilitatea de a cunoaşte proiectul de lege cu privire la acordarea de autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc”, a transmis preşedintele CNS.
Balázs Izsák a explicat că cea de-a şasea înaintare a proiectului de lege trebuie să aibă loc după alegeri, între 2024 şi 2028, iar în opinia sa, fiecare nouă depunere ar trebui să fie însoţită de un eveniment de mare anvergură, atât la nivelul României, cât şi la nivel internaţional, precum şi de manifestaţii în masă, forumuri publice, activităţi diplomatice intensive şi campanii de presă pe care să le iniţieze membrii comunităţii.
”Este o aşteptare firească faţă de cei care ne reprezintă în parlamentul român să sprijine succesul proiectului de lege prin discursuri publice şi cu toate mijloacele pe care le au la dispoziţie”, a mai declarat Balázs Izsák.
Contra-propaganda maghiară – deschisă sau voalată – care evaluează lupta pentru autonomie drept „o luptă cu morile de vânt” reprezintă o provocare specială pentru cei care iniţiatorii proiectului de lege, a mai adăugat preşedintele CNS.
Drept contraargument, acesta a amintit de faptul că Tirolul de Sud a avut nevoie de cincizeci de ani ca să obţină autonomia, Scoţia, de trei sute de ani, în timp ce Catalonia intrată sub stăpânire spaniolă în 1714 şi-a câştigat autonomia abia în 1978.
În ceea ce priveşte respingerile de până ale proiectului de lege, la Bucureşti, Izsák Balázs a spus că avizele Consiliului Legislativ din cadrul Parlamentului României nu sunt ”nici pe departe” convingătoare. În opinia sa, acestea conţin multe contradicţii, erori materiale, interpretări efectuate în mod voit şi cu rea-credinţă, mai mult decât atât, au existat şi exemple de falsificare de documente internaţionale.
”Ceea ce putem spera este ca în primă etapă să se îmbunătăţească nivelul intelectual al legislativului român, ceea ce nu înseamnă însă că acesta va deveni mai tolerant şi va accepta de bunăvoie statutul de autonomie. Condiţiile dezbaterii se îmbunătăţesc, iar acest lucru este, de asemenea, în interesul nostru! Deşi proiectul de lege nu va fi trimis spre dezbatere parlamentară, cu toate acestea contraargumentele sunt unele oferite în scris şi sunt publice, astfel că pot fi infirmate, iar aceste lucruri pot fi transmise Consiliului Legislativ, precum şi tuturor membrilor legislativului, ceea ce am şi făcut. Cadrul dezbaterii este gândit foarte restrâns, însă este o oportunitate de care ne-am folosit şi ne vom folosi”, se arată în comunicatul preşedintelui CNS.
Etichete: lege, maghiari, Parlament, Tinutul Secuiesc,
