Politolog, despre decizia CCR privind declarațiile de avere: Eforturile în combaterea corupției, serios afectate
Curtea Constituțională a României a luat joi o decizie istorică. La 15 ani de la adoptarea Legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, trei articole importante au fost declarate neconstiuționale.
Este vorba despre articolele care prevăd obligativitatea menționării în declarațiile de avere și de interese, a datelor și informațiilor despre partenerii și copiii funcționarilor și demnitarilor.
A fost declarat neconstituțional și articolul care obligă Agenția Națională de Integritate să publice aceste documente. În replică, ANI afirmă, că decizia de astăzi a CCR, poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției.
Curtea Constituțională a României a luat decizia după ce o consilieră a instituției Avocatului Poporului a sesizat excepții de neconstituționalitate. Agenția Națională de Integritate o sancționase contravențional în urmă cu șapte ani, pentru că nu trecuse în declarația de avere veniturile soțului. Consiliera a cerut în instanță anularea sancțiunii însă a pierdut procesul definitiv, dar a cerut ajutorul Curții Constituționale.
În primul rând a fost declarat neconstituțional punctul doi al articolului 3 din legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Este articolul care îi obligă pe funcționari să menționeze în declarațiile de avere și bunurile ori fondurile financiare ale partenerilor și copiilor. Decizia de admitere a excepției de neconstituționalitate a fost luată cu unanimitate de cei 9 judecători. Alte două articole din lege, referitoare la publicarea declarațiilor de avere și de interese au fost declarate neconstituționale cu majoritate de voturi, nu cu unanimitate.
În esență, notează CCR, articolele contestate ar încălca dispoziții din Constituție și nu ar ține cont de Codul Civil. În plus, obligația impusă Agenției Naționale de Integritate de a publica documentele respective ar încălca dreptul la viață privată și protecția datelor cu caracter personal.
Soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit
competențelor prevăzute de lege.
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Eforturile care au fost făcute în combaterea corupției vor fi afectate. Nu înseamnă că nu vor exista declarații de avere. Ci că ele nu vor mai putea fi făcute publice. Ori, știm foarte bine că de cele mai multe ori, informațiile din Declarațiile de avere au putut fi folosite de presă, de cei interesați, pentru a permite depistarea celor care erau vinovați de fapte de corupție. Deci este un moment complicat și va trebui să se găsească o soluție constituțională la ieșirea din impas”.
Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie și va produce efecte doar în viitor, după motivarea ei și publicarea în Monitorul Oficial. De altfel, susțin oficialii CCR, ea nu privește declarațiile de avere și cele de interese publicate deja.
Parlamentul va trebui să găsească o soluție legislativă prin care să pună prevederile legii privind integritatea în acord cu textul Constituției.
