Marcel Boloş: Cei care au elaborat PNRR practic ne-au condamnat, fără echivoc, să facem reforma fiscală

”România se află la un moment de răscruce şi are nevoie de măsuri ferme pentru a intra în normalitate, pentru a nu risca investiţiile din fondurile europene, pentru a nu risca viitorul României, al generaţiilor de tineri şi desigur de a nu nărui speranţa românilor pentru un viitor mai bun şi un trai mai decent, pentru a nu alunga din ţară investitorii şi finanţatorii instituţionali”, a spus ministrul Finanţelor, în plenul Camerei Deputaţilor.

Marcel Boloş a arătat despre demersul Opoziţiei de a depune moţiune că a decis ”ă caute un ţap ispăşitor, un acar Păun, pentru toate aceste măsuri cuprinse în lege şi desigur acela nu putea fi altul decât ministrul de finanţe”.

”Repede mi-a venit în minte să caut definiţia omului de stat. Să văd dacă astfel de decizii ale unei părţi a clasei politice din România sunt într-adevăr specifice oamenilor de stat. Iată definiţia, relevantă almiteri pentru situaţia dată: ”Politicienii consideraţi oameni de stat sunt oameni în vârstă, oameni populari, cu cariere remarcabile, de numele cărora se leagă lucruri măreţe făcute pentru patrie”. M-am liniştit. Lucruri măreţe nu avem, seriozitate şi coeziune socială nu dorim să avem, deci multe lucruri din această definiţie lipsesc. Definiţia are totuşi câteva ingrediente esenţiale pentru ca cineva să fie considerat cineva om de stat. Omul de stat este acel om care ştie ce decizii trebuie să ia, chiar dacă aceste decizii sunt dureroase uneori, când trebuie să le ia chiar dacă nu întotdeauna este momentul oportun, pentru ca oamenii care i-au trimis în fruntea ţării, prin votul lor, să aibă încrederea că omul de stat, respectiv politicianul, prin tot ceea ce face, prin deciziile pe care le ia duce România pe drumul cel bun”, a afirmat Boloş.

Ministrul Finanţelor a citat din PNRR, despre care a spus că este ”un document de ţară dacă a fost lucrat în secret de o parte din semnatarii moţiunii şi asumat în timp ce ei erau la guvernare”.

Citește și

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

”Jalonul 205, care obligă la modificarea Codului Fiscal în totalitatea lui, în cererea de plată 4 care urmează să fie depusă probabil anul viitor, în plin an electoral. Vă citez: „Accentul se va pune pe eliminarea treptată a stimulentelor fiscale şi a lacunelor fiscale în ceea ce priveşte impozitul pe venit, impozitul pe profit.” O lovitură mai cumplită pentru plătitorii de impozite şi taxe nici că se putea. Aceasta înseamnă că vin zile grele peste contribuabili, peste plătitorii de impozite şi taxe. În legea noastră cu măsurile fiscal-bugetare poate nici 50% din duritatea măsurilor fiscale cuprinse în PNRR nu avem. Jalonul 206 care loveşte direct în microîntreprinderi, care se pare că acum sunt apărate, parte şi acest jalon din cererea de plată nr.3. Vă citez şi de aici: „Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor”. Vă readuc aminte ce s-a scris în PNRR, adică, simplu spus, trebuie să reducem plafonul actual de venit de 500.000 euro până la 60.000 euro, iar aproape peste 176.000 companii să treacă la impozitul pe profit. Nu este aceasta o lovitură cruntă dată microîntreprinderilor cu însăşi voinţa dvs, cu jaloane care au fost trecute de către dvs în PNRR?”, a spus Boloş, potrivit News.ro.

Marcel Boloş s-a referit la un alt jalon, 207, şi anume ”eliminarea altor stimulente fiscale cu scopul de a simplifica sistemul fiscal”.

”Adică eliminarea facilităţilor fiscale din agricultură, construcţii şi industria alimentară. Jalonul este parte din Cererea de plată nr.4 adică o obligaţie certă pentru România. Deci, cine a dat domnilor în micile afaceri? Cine creşte taxele românilor? Ministrul Finanţelor? Politica fiscală nu trebuie să devină domnilor parlamentari duşmanul feroce al populaţiei şi investitorilor. Politica fiscală nu trebuie să alunge investitorii din ţară, ci trebuie să îi aducă în ţară, prin predictibilitate, stabilitate şi o sarcină fiscală atractivă pentru aceştia, uşor de suportat”, a completat Boloş.

”Se pare că aţi înţeles greşit politica pământului pârjolit. Această tactică militară se referea la arderea recoltelor şi otrăvirea apelor din fântâni, pentru a nu permite inamicului să se aprovizioneze cu apă. Cu cine v-aţi luptaţi când aţi băgat toate aceste lucruri în PNRR? Cu alte cuvinte, ca să fie clar pentru toţi românii, cei care au elaborat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi practic ne-au condamnat fără echivoc, să facem reforma fiscală, acum vin plini de patriotism feroce şi ne spun că ducem România pe marginea prăpastiei”, a ţinut să precizeze Boloş.

El a precizat că asta ”îi aduce aminte de culmea ipocriziei din celebra întâmplare în care fiul îşi omoară ambii părinţi iar apoi el sărmanul, îi cere instanţei de judecată să aibă milă cu el, ucigaşul, pentru că este orfan”.

”Dacă v-a păsat atât de mult de contribuabili, dacă aţi fi vrut să evitaţi această prăpastie cu adevărat, atunci puneaţi în acelaşi PNRR că tăiaţi numai cheltuielile publice, niciun cuvânt nu este amintit despre acest lucru, sau că încercaţi să vă luptaţi cu evaziunea fiscală. Aţi preferat să puneţi această sarcină grea de a face rost de bani pe umerii exclusiv ai contribuabililor, fără ca măcar în treacăt să amintiţi de aparatul stufos de stat sau de flagelul acesta al evaziunii fiscale care a cuprins mai toate sectoarele de activitate ale economiei. Noi, în schimb, ne-am luptat să păstrăm cota unică de impozitare de 10%, să menţinem cota de 8% pentru dividende, fiind solicitată creşterea chiar la 16%, şi să respingem cu vehemenţă creşterea TVA la 21%”, a mai declarat Marcel Boloş.

Ministrul a arătat că primul lucru pe care trebuie să îl lămurească este unde suntem acum şi ce avem de făcut în continuare.

”În luna iunie 2023, pe data de 15, când am preluat mandatul de ministru al Finanţelor României, deficitul bugetar era deja la cote alarmante, respectiv la 2,34% din PIB, ceea ce în termeni nominali a însemnat 37,44 miliarde lei. Acesta a fost situaţia pe care am găsit-o. Pentru toată lumea este foarte clar că am ajuns într-un moment cheie în care, aşa cum spune vorba românului, ne-am întins mai mult decât ne este plapuma, adică am cheltuit numai până în luna mai 2023 cu 37,44 miliarde lei mai mult decât avem venituri realizate”, a afirmat Boloş.

Marcel Boloş a arătat că, ”din acest motiv, Comisia Europeană s-a activat rapid şi în data de 10 iulie 2023 s-a aflat în misiune specială, în România pe acest subiect, atrăgându-ne atenţia că trebuie să facem ceva cu problema deficitului bugetar întrucât ne aşteaptă o serie de reforme în faţă, prevăzute în PNRR, cu costuri enorme şi dacă aşa stau lucrurile”, a mai afirmat Boloş precizând că ”ne îndreptăm spre dificultăţi financiare care pentru ţara noastră vor fi greu de rezolvat ulterior”.

”Mai mult, ritmul anual, aproape ameţitor, de creştere al cheltuielilor de funcţionare ale statului a ajuns la peste 17% iar ritmul anual de creştere al cheltuielilor de personal la cote alarmante. Cum toate acestea nu erau de ajuns, în programul de convergenţă al României, aprobat prin decizie a CE a fost prevăzut nici mai mult, nici mai puţin, pentru anul 2023, o ţintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB, fără ca un astfel de obiectiv îndrăzneţ de altfel să fie însoţit de măsuri fiscal bugetare, de tăiere de cheltuieli publice sau de măsuri de combatere a evaziunii fiscale”, a ţinut să precizeze Boloş.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5