Guvernul aprobă măsurile pentru reducerea cheltuielilor. Fără festivaluri şi concerte din bani publici
Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de vineri un proiect de ordonanţă de urgenţă care vizează reducerea cheltuielilor pe anul 2023, în vederea încadrării în ţinta de deficit bugetar.
Astfel, vor fi limitate cheltuielile cu bunuri şi servicii, iar autorităţile publice locale nu vor putea finanţa din fonduri publice, cu excepţia celor provenite din donaţii şi sponsorizări, festivaluri, concerte sau festivităţi.
Premierul Ciolacu a explicat, înainte de ședința de guvern cum se va aplica noul act normativ.
Şeful Executivului a precizat că ”actul normativ „nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar”. „De asemenea, limitările nu se aplică în cazul proiectelor finanţate din fonduri europene. Pentru finalizarea acestora, Guvernul va face alocări din Fondul de rezervă”, a mai arătat Ciolacu.
„Astăzi (vineri, n.r.), aprobăm o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ţinta de deficit bugetar asumat prin Programul de Convergenţă. Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”, a spus premierul în deschiderea şedinţei de Guvern.
Obligațiile instituțiilor bugetare
Mai exact, se propune ca, în anul 2023, ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice să nu încheie angajamente aferente următoarelor categorii de cheltuieli: furnituri de birou, alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare, reparaţii curente, bunuri de natura obiectelor de inventar, cărţi, publicaţii şi materiale documentare, consultanţă şi expertiză, pregătire profesională, studii şi cercetări, contribuţii ale administraţiei publice locale la realizarea unor lucrări şi servicii de interes public local, în baza unor convenţii sau contracte de asociere.
Totodată, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a dispune măsuri, astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie la titlul "Bunuri şi servicii" să fie de cel mult media plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie. Aceste prevederi nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar. În situaţii temeinic justificate, Guvernul poate aproba pe bază de memorandum depăşirea limitelor de plăţi.
„În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, instituţiile şi autorităţile publice locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, nu pot finanţa din fonduri publice, cu excepţia celor provenite din donaţii şi sponsorizări, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiţii locale, festivităţi, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea. Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune măsurile necesare astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie la cheltuielile de investiţii să fie cel mult la nivelul mediei plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie, în limita bugetului aprobat. În situaţii temeinic justificate Guvernul României, poate aproba pe bază de memorandum depăşirea limitelor de plăţi pentru cheltuielile de investiţii", prevede nota de fundamentare, potrivit Agerpres.
Tranşele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, care fac obiectul plăţii eşalonate, reglementate prin OUG 114/2018, OUG 130/2021 şi OUG 168/2022, precum şi tranşa aferentă anului 2023 din sumele reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, a cărei plată este reglementată prin OUG 3/2019, neplătite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se plătesc în anul 2024.
Ce măsuri va aproba Guvernul
Urmează să fie prelungită cu 90 de zile măsura, cu caracter temporar, de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare. Având în vedere că în această perioadă se consumă în mod tradiţional cozonac, sarmale sau prăjituri, lista produselor cu adaos comercial plafonat se va extinde cu următoarele: orez - bob rotund, cu gramaj cuprins între 0,5 - 1,5 kg, cozonac, bulion de roşii, smântână 12% grăsime, margarină, drojdie, pere, usturoi, carne tocată.
Pentru produsele agricole şi alimentare care intră pe teritoriul României şi nu sunt introduse în procesul de procesare/abatorizare cota de adaos comercial va fi de maximum 5% faţă de preţul de achiziţie la care se adaugă cheltuielile directe şi indirecte prevăzute de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.826 din 22 decembrie 2003. Produsele agricole şi alimentare care fac obiectul acestei măsuri sunt: ulei, zahăr, făină, mălai, carne de porc, carne de pui, carne de vită, pentru cantităţi de produs ambalat mai mari de 5 kg, respectiv 5 litri.
De asemenea, unităţile emitente de tichete de masă, cadou şi sociale, inclusiv cele emise prin Programul Sprijin pentru România, indiferent de modalitatea prin care tichetele sunt emise, electronic sau hârtie, şi de tipul acestora, pot aplica comercianţilor la momentul decontării lor un comision de maximum 1% pentru toate produsele agricole şi alimentare care se pot achiziţiona cu acestea.
Bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii urmează să fie suplimentat cu 447 de milioane de lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în vederea asigurării continuităţii finanţării proiectelor de infrastructură de transport, până la rectificarea bugetară.
Urmează să fie reaprobaţi indicatorii tehnico-economici ai următoarelor obiective de investiţii: Institutul Regional de Oncologie Timişoara (1,1 miliarde lei), Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi (3.2 miliarde lei, în urma unei majorări cu 893.262.806 lei), Spital Regional de Urgenţă Cluj (3,4 miliarde lei, în urma unei majorări cu suma de 834.547.000 mii lei).
Se propune acordarea de ajutoare de urgenţă în sumă totală de 1.756.400 lei pentru sprijinirea unui număr de 427 familii şi persoane singure care se află în situaţii de necesitate cauzate de incendii, alunecări de teren, fenomene meteorologice periculoase ori situaţii deosebite determinate de starea de sănătate ori alte cauze.
Ziua statisticianului va fi organizată anual în a doua vineri în loc de a doua duminică a lunii iulie.
Un alt proiect de hotărâre prevede asigurarea cadrului legal în vederea organizării Finalei UEFA Europa League la Bucureşti, fiind necesare în acest sens o serie de scrisori de garanţie sau de confirmare, care presupun angajamentul instituţiilor statului pe diferite paliere.
Totodată, se constituie un comitet interministerial de coordonare, structură fără personalitate juridică care are ca obiectiv asigurarea condiţiilor necesare, obţinerea dreptului de organizare, precum şi pregătirea şi desfăşurarea efectivă la Bucureşti a Finalei UEFA Europa League din 2026 sau 2027.
Pe agenda şedinţei de guvern figurează şi un proiect pentru modificarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare. Prin acesta vor fi introduse cerinţe privind rezilienţa operaţională digitală împotriva riscurilor asociate tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pe care trebuie să le aplice societăţile de asigurare şi de reasigurare. Noile prevederi sunt în conformitate cu Regulamentul 2022/2554 al Parlamentului European.
