Prim-ministrul Ilie Bolojan a afirmat, vineri, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit, că măsurile cuprinse în proiectele de lege privind reforma administrativă şi relansarea economică vor fi adoptate simultan, întrucât aplicarea reformei administrative va crea spaţiul fiscal necesar pentru implementarea soluţiilor de relansare economică.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, reprezentanţii Executivului şi cei ai sindicatelor şi patronatelor au avut, vineri, la Palatul Victoria, consultări pe tema proiectelor de lege privind reforma administrativă şi relansarea economică, creşterea investiţiilor şi competitivităţii, în cadrul reuniunii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, coordonată de premierul Ilie Bolojan.
"Ne dorim adoptarea celor două pachete legislative înainte de aprobarea bugetului pentru 2026", a menţionat şeful Executivului.
Asumarea răspunderii, metoda preferată de guvernul Bolojan pentru a trece reformele prin Parlament
Guvernul condus de Ilie Bolojan, investit în iunie 2025, și-a asumat răspunderea în Parlament de șapte ori. Această procedură a devenit un instrument central al strategiei guvernamentale, folosit pentru a împinge rapid prin Legislativ pachete de reformă considerate esențiale și urgente.
Prima asumare a răspunderii a avut loc în iulie 2025 și a vizat un prim pachet fiscal. Guvernul a urmărit prin acesta reducerea deficitului bugetar și consolidarea credibilității economice a României, introducând primele tăieri de subvenții și eliminând o serie de facilități fiscale considerate nesustenabile.
Un moment de cotitură l-a reprezentat data de 1 septembrie 2025, când Executivul a organizat un veritabil „maraton” al asumărilor. Într-o singură zi, în ședințe succesive ale plenului reunit, Guvernul și-a angajat răspunderea pentru cinci proiecte de lege distincte. Acestea au inclus prima variantă a reformei pensiilor magistraților, o restructurare a sistemului de sănătate și a mecanismelor de plată pentru medicii de familie, modificări în guvernanța companiilor de stat prin reducerea consiliilor de administrație și condiționarea veniturilor manageriale de performanță, precum și o reorganizare a agențiilor de reglementare (ASF, ANRE și ANCOM), cu o reducere de 30% a posturilor.
Pe 2 decembrie 2025, Guvernul Bolojan a recurs din nou la această procedură pentru reforma pensiilor magistraților, după ce prima variantă întâmpinase obstacole juridice și critici din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Forma revizuită a legii a prevăzut creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, și plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net.
Cifrele pe care este construit bugetul pe 2026
Premierul a prezentat principalii indicatori macroeconomici ai proiectului de buget pentru acest an: ţinta de deficit bugetar de 6,2% pe cash, investiţii de 7% din PIB, în condiţiile închiderii proiectelor finanţate prin PNRR până la sfârşitul lunii august, o rată ridicată de absorbţie a fondurilor europene şi o ţintă a inflaţiei de 4% la finalul anului, precizează sursa citată.
În acelaşi context, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a prezentat principalele noutăţi ale proiectului privind reforma administrativă şi a subliniat că "în aplicarea noilor prevederi vor fi luate în considerare reducerile de cheltuieli de personal făcute în cursul anului trecut de către autorităţile publice".
"Prim-ministrul a dat exemplul învăţământului preuniversitar. Având în vedere măsurile de reducere a cheltuielilor aplicate anul trecut, în cursul acestui an nu vor fi implementate soluţii suplimentare de optimizare bugetară", se arată în comunicat.
De asemenea, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a prezentat măsurile de relansare economică, stimularea investiţiilor şi competitivităţii, menţionând că "soluţiile dedicate IMM-urilor din acest program sunt complementare celor luate anul trecut".
