Dragnea a cerut doua miliarde lei in plus la buget, in special pentru primari, pe 2014, an electoral

Liviu Dragnea

Liviu Dragnea a cerut Guvernului sa primeasca in 2014, an electoral, doua miliarde lei (450 milioane euro) peste bugetul din acest an, aproape dublu fata de nivelul actual, in principal pentru proiectele locale ale primariilor

Banii au fost solicitati in special pentru a fi pusi la dispozitia autoritatilor locale si folositi anul viitor la diferite lucrari, precum cele din programul de reabilitare a sistemelor de apa si canalizare, au declarat agentiei MEDIAFAX surse oficiale.

Solicitarea vicepremierului este avuta in vedere la elaborarea proiectiei bugetare pentru anul viitor si ar putea fi inclusa in varianta finala a bugetului, care va fi aprobata de Guvern in luna noiembrie, daca vor fi gasite surse de finantare a acestor cheltuieli.

In bugetul publicat la inceputul acestui an a fost inclusa si o proiectie pentru urmatorii ani, care indica o majorare de buget in 2014 la Ministerul Dezvoltarii si Administratiei Publice, dar numai de un miliard lei, la un total de 3,5 miliarde lei, si doar pentru anul viitor. Pentru 2015 bugetul ministerului este calculat sa ramana aproximativ la nivelul din 2014, iar in 2016 chiar sa fie usor redus.

Aceasta estimare de un miliard de lei ar fi fost posibila in conditiile in care se realiza proiectia bugetara pe acest an si existau premise bune pentru realizarea veniturilor din 2014, dar in acest moment, includerea sumei solicitate de Liviu Dragnea presupune masuri fiscale suplimentare, in conditiile in care nu se vor aplica taieri la alte ministere.

Citește și
Ce a pățit jurnalista care a filmat ultimele imagini cu Aleksei Navalnîi în viață

Aceste sume se adauga, astfel, necesarului de venituri suplimentare pentru acoperirea majorarii salariilor si pensiilor, care depasesc 3 miliarde de lei.

In aceste conditii, Guvernul ar putea fi fortat sa convinga FMI ca masurile fiscale vor asigura anul viitor un surplus de venituri care sa acopere cresterile de salarii si pensii si investitiile in infrastructura locala.

Vicepremierul Liviu Dragnea a anuntat de altfel, la sfarsitul saptamanii trecute, ca bugetul Programului National de Dezvoltare Locala, prin care sunt finantate exclusiv proiecte de dezvoltare locala, va fi "mult mai mare" anul viitor decat in acest an.

Pentru acest an, prin bugetul aprobat in luna februarie, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a primit 2,549 miliarde lei, din care mare parte destinati programelor locale de reabilitare termica a blocurilor, asfaltarea drumurilor de interes local, constructii de locuinte si sali de sport, retehnologizarea centralelor termice si electrice de termoficare, precum si programelor multianuale de mediu si gospodarire a apelor.

La prima rectificare bugetara din acest an, operata in luna iulie, bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a fost suplimentat cu 943,3 milioane lei, in timp ce pentru a doua rectificare de buget, pregatita pentru saptamana viitoare, este calculata o taiere de 265 milioane lei.

Programul national de dezvoltare locala a fost infiintat de Guvern in luna aprilie, cand Executivul a decis, prin ordonanta de urgenta, ca autoritatile locale vor primi bani de la Guvern prin intermediul acestui instrument coordonat doar de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, acesta fiind cel care analizeaza propunerile transmise de catre consiliile judetene si intocmeste lista finala a obiectivelor de investitii si sumele alocate acestora in anul in curs, lista care trebuie aprobata prin ordin al ministrului.

Noul program a preluat toate celelalte proiecte finantate pana atunci prin Programul privind reabilitarea unor obiective locale, Programul de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural, programe multianuale prioritare de mediu si gospodarire a apelor.

Anul viitor vor fi organizate alegeri prezidentiale si alegeri europarlamentare.

Deficitul bugetului general consolidat a crescut usor in luna septembrie si a ajuns dupa primele noua luni la 8,1 miliarde de lei, respectiv 1,3% din PIB, nivel ce se mentine in limitele tintelor politicii bugetare stabilite pentru acest an, potrivit datelor Ministerului Finantelor.

Deficitul bugetar a urcat in august cu aproape 2 miliarde de lei, la 7,92 miliarde lei, reprezentand 1,27% din PIB.

In primele noua luni, veniturile bugetului general consolidat, in suma de 147,3 miliarde lei, reprezentand 23,5% din PIB, au fost cu 4,4% mai mari in termeni nominali fata de aceeasi perioada a anului precedent.

Misiunea Fondului Monetar International si Comisiei Europene a venit in urma cu o saptamana la Bucuresti pentru discutii cu autoritatile romane in cadrul primei evaluari a noului acord aprobat in septembrie, iar principalele negocieri se concentreaza pe executia bugetara, masurile fiscale si bugetul pe anul viitor.

Proiectul de rectificare de buget prevede majorarea deficitului bugetului general consolidat de la 14,7 miliarde lei, respectiv 2,3% din Produsul Intern Brut, la 15,9 miliarde lei, respectiv 2,5% din Produsul Intern Brut, in baza cash. Suma de 1,2 miliarde lei cu care se majoreaza deficitul bugetar se aloca suplimentar pentru cofinantarea nationala aferenta proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile postaderare.

De asemenea, Ministerul Finantelor a anuntat ca deficitul in baza ESA va cobora de la aproape 3% din PIB in 2012 la 2,6% din PIB in acest an.

La rectificare, bugetele ministerelor Muncii, Dezvoltarii, Mediului, Transporturilor, Economiei, Agriculturii, Sanatatii, Societatii Informationale si Apararii vor fi taiate la a doua rectificare din acest an, de alocari suplimentare urmand sa beneficieze Afacerile Interne, Justitia, Externe si Camera Deputatilor.

Articol recomandat de sport.ro
Nici Charleston, nici Stuttgart: unde ar putea juca Simona Halep al doilea turneu la revenirea în tenis
Nici Charleston, nici Stuttgart: unde ar putea juca Simona Halep al doilea turneu la revenirea în tenis
Citește și...
Nicușor Dan: ”Care sunt persoanele despre care eu cred că într-o ţară civilizată ar trebui să fie în pușcărie”
Nicușor Dan: ”Care sunt persoanele despre care eu cred că într-o ţară civilizată ar trebui să fie în pușcărie”

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, afirmă că unele persoane care au avut funcții importante în administrația centrală a Bucureștiului ”ar trebui să fie azi în puşcărie”, „într-o ţară civilizată”.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu: ”Eu nu cred că fermierii români vopsesc puii. Să fie foarte clar”
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu: ”Eu nu cred că fermierii români vopsesc puii. Să fie foarte clar”

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Florin Barbu afimă că nu crede că „fermierii români vopsesc puii”.

Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: „Nu ştiu de ce a fost o factură destul de mare”
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: „Nu ştiu de ce a fost o factură destul de mare”

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat că a plătit la ultima factură de energie electrică suma de 199 lei şi nu ştie de ce a fost „o factură destul de mare”, în contextul în care nu este un mare consumator de energie.

Recomandări
Localnicii din Brăila povestesc îngroziți incidentul cu drona militară căzută lângă oraș: „Un huruit și pe urmă buuuuum!”
Localnicii din Brăila povestesc îngroziți incidentul cu drona militară căzută lângă oraș: „Un huruit și pe urmă buuuuum!”

Este alertă în Brăila, după ce o dronă militară s-ar fi prăbușit, joi seară, pe un câmp, la câțiva kilometri de oraș.

Explozie la Rafinăria Petromidia. Nu s-au înregistrat victime. Reacția companiei | VIDEO
Explozie la Rafinăria Petromidia. Nu s-au înregistrat victime. Reacția companiei | VIDEO

O explozie a avut loc vineri dimineață la Rafinăria Petromidia. La nivelul județului Constanța a fost activat Planul Roșu de Intervenție.

20 de ani de la aderarea României la NATO, „cea mai puternică alianţă politico-militară din lume”
20 de ani de la aderarea României la NATO, „cea mai puternică alianţă politico-militară din lume”

S-au împlinit 20 de ani de la aderarea României la NATO, iar responsabilii Apărării și politicienii s-au întrecut în mesaje care evidențiază garanțiile de securitate pe care ni le oferă Alianța în contextul războiului pornit de Rusia în Ucraina.