De aproape două luni, România este condusă de un Guvern demis în Parlament. De ce nu expiră interimatul miniștrilor

La aproape două luni de la declanșarea crizei politice, România continuă să fie administrată de un Guvern interimar, în timp ce mai multe ministere sunt conduse de miniștri care au preluat și alte portofolii după demisia reprezentanților PSD. 

Până la 27 iunie, au existat două încercări de desemnare a unui nou premier. Una soldată cu respingerea Guvernului în Parlament, iar alta retrasă înainte de vot , însă negocierile dintre fostele partide ale coaliției nu au dus la formarea unui nou Executiv.

Criza guvernamentală a început pe 23 aprilie, când miniștrii PSD și-au depus demisiile din Cabinetul condus de Ilie Bolojan. În urma demisiilor, premierul a desemnat miniștri interimari la conducerea Ministerului Transporturilor, Agriculturii, Energiei, Sănătății, Justiției și Muncii. Astfel, mai mulți membri ai Cabinetului au ajuns să conducă simultan câte două ministere.

Pe 5 mai, Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, inițiată de PSD și AUR. Moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi pentru și doar patru împotrivă. Din acel moment, întregul Cabinet a rămas în funcție doar cu atribuții interimare, până la învestirea unui nou Guvern.

Ce înseamnă interimatul miniștrilor rămași din cabinetul Bolojan

Situația actuală a generat întrebări privind limita de 45 de zile prevăzută de Constituție pentru exercitarea interimatului unei funcții de ministru.

În practică, însă, cazul actual este diferit de un simplu interimat al unui ministru. După adoptarea moțiunii de cenzură, întregul Guvern exercită atribuțiile prevăzute de Constituție pentru un Executiv interimar, care rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către membrii noului Cabinet.

Din acest motiv, chiar dacă unii miniștri interimari au depășit deja perioada de aproximativ 45 de zile de la preluarea portofoliilor suplimentare, situația nu produce efecte juridice imediate, iar Executivul își continuă activitatea în regim interimar.

În ceea ce privește activitatea cabinetului condus de Ilie Bolojan, chiar și în formula sa actuală, Constituția și Legea 90/2001 stabilesc foarte clar limitele. Astfel, acest guvern rămâne interimar până la instalarea unui nou cabinet. Asta înseamnă că are atribuții foarte limitate:

• Acționează practic ca un administrator al treburilor curente;
• Nu poate promova politici noi;
• Nu poate emite ordonanțe de urgență;
• Nu poate iniția proiecte de lege;

Situația de acum nu este o premieră. În 2009, Guvernul Boc a rămas interimar peste două luni, după ce mai multe variante de premier au fost respinse. În 2021, Guvernul Cîțu a căzut tot prin moțiune, iar atunci negocierile pentru un nou Guvern au durat săptămâni întregi.

„Nu există un termen pentru formarea unui nou guvern. În acest moment, interimatul existent anterior ca urmare a demisiei miniștrilor PSD a fost suprascris de moțiunea de cenzură prin care a fost demis întregul guvern, cu alte cuvinte, miniștrii care sunt acum rămân pe funcții până la momentul la care se formează un nou guvern”, a explicat Bogdan Dima pentru Știrile ProTV la începutul crizei politice.

Ministrul Culturii, demis și demisionar

O situație distinctă este cea de la Ministerul Culturii. Pe 25 mai, ministrul Demeter András István și-a anunțat demisia după apariția în spațiul public a unei înregistrări audio care i-a fost atribuită.

În mesajul transmis premierului, acesta a susținut că a solicitat verificarea autenticității înregistrării și a explicat că demisia reprezintă un gest menit să nu agraveze criza politică.

Cu toate acestea, sursele Știrile PRO TV susțin că demisia nu a fost transmisă Administrației Prezidențiale pentru emiterea decretului de revocare, astfel că Demeter András István continuă să ocupe funcția, în contextul în care întregul Cabinet este interimar.

Două încercări eșuate de formare a unui nou Guvern

După căderea Cabinetului Bolojan, președintele Nicușor Dan a convocat consultări succesive cu partidele parlamentare.

Prima încercare de formare a unui nou Guvern l-a avut în prim-plan pe Eugen Tomac, care însă și-a retras mandatul înainte ca Executivul propus să ajungă la votul Parlamentului.

Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru. Guvernul propus nu a reușit însă să obțină sprijinul necesar în Parlament, ceea ce a prelungit criza politică.

La aproape două luni de la debutul crizei, fostele partide ale coaliției nu au reușit să ajungă la un acord privind formula de guvernare.

Discuțiile din 27 iunie, desfășurate la Palatul Cotroceni, s-au încheiat fără desemnarea unui nou premier și au fost urmate de un schimb de acuzații între liderii politici.

Președintele Nicușor Dan a acuzat PNL că și-ar fi schimbat poziția în privința susținerii unui Guvern minoritar PSD, în timp ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că partidul este pregătit inclusiv pentru alegeri anticipate dacă negocierile eșuează.

De cealaltă parte, liderii PNL au respins ideea susținerii unui Guvern condus de Sorin Grindeanu fără un acord politic clar privind obiectivele viitorului Executiv.

Astfel, la 27 iunie, România se află în continuare într-o situație de provizorat instituțional: Guvernul funcționează în regim interimar, mai multe ministere sunt conduse prin cumul de funcții, iar negocierile pentru formarea unei noi majorități parlamentare nu au produs încă un rezultat concret.