Ministrul Culturii si-a anuntat demisia pe Facebook. Iohannis : "Au ramas putine greseli imaginabile care n-au fost facute"

Dată publicare: 27-04-2016 12:58
Dată actualizare: 30-04-2016 07:12


Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, si-a dat demisia la cererea premierului, spun surse apropiate. Decizia vine ca urmare a situatiei de la Opera, unde sunt probleme uriase de 3 saptamani.

Dupa ce anuntul a fost facut public, pe retelele de socializare au aparut sustinatorii, iar unii dintre ei, artisti sau regizori, au protestat in fata Guvernului. Vlad Alexandrescu este al treilea ministru care paraseste guvernul tehnocrat, in ultimele zile.

Anuntul Ministrului Culturii a venit miercuri dupa-amiaza, pe Facebook, dupa ce dimineata mai multe surse guvernamentale spuneau ca Dacian Ciolos i-a cerut demisia. Adevarata nemultumire a venit insa de la Klaus Iohannis, dupa scandalul de la Opera.

Klaus Iohannis: "Este un contraxemplu de implicare a unui minister ceea ce s-a intamplat la Opera. Cred ca au ramas putine greseli imaginabile care n-au fost facute de Ministrul Culturii in aceasta chestiune. "

In urma cu doua zile si Ion Caramitru, cu care Vlad Alexandrescu a intrat in conflict de la inceputul mandatului, i-a cerut sa plece.

"In fata rezistenței opace la schimbarea structurala pe care am incercat sa o initiez, sa o dezvolt si sa o pun in practica in institutiile de cultura din Romania, in fata ostilitatii nedezmintite a aparatului refractar la regandirea modalitaților de funcționare a institutiilor publice de cultura, a relației dintre sectorul independent si cel public, va prezint demisia mea" - a scris pe Facebook Vlad Alexandrescu, intr-un mesaj adresat primului ministru.

Imediat, mai multi oameni din lumea culturala, actori, regizori sau fotografi, s-au solidarizat cu ministrul demisionar. Printre sustinatori se numara unul dintre cei mai apreciati artisti conemporani peste hotare, Dan Perjovski.

Dan Perjovschi, artist: "Pentru ca si-a luat o echipa tanara, o echipa de profesionisti si pentru ca s-a bagat si a calcat pe cuiburile de serpi. Si serpii, uite, musca inapoi
Reporter: Va referiti la Ion Caramitru?
Dan Perjvoschi: Ma refer la faptul ca 7 sali de spectacole la Teatrul National sunt pentru cine sunt alea? Pot sa stiu si eu daca in tara asta directorii se aleg pe viata? Va dati seama de unde pleaca toate lucrurile si cu Opera si cu tot. E o cafteala intre vechi si nou. Intre deschidere si privilegii"

La inceputul mandatului, Vlad Alexandrescu a propus o reforma a managementului institutiilor de cultura, prin care dorea sa sporeasca sansele tinerilor de a ocupa o functie de conducere.

Ion Caramitru, directorul Teatrului National Bucuresti: 
"De a doua zi de cand a inceput activitatea de ministru, a inceput sa puna in conflict institutiile publice cu miscarea independenta si sa ii inlocuiasca direct pe toti managerii care exista in acest moment, indiferent de calitatea lor si de personalitatea lor"

Demisia vine, insa, pe fondul protestelor de la Opera. In doua saptamani, Vlad Alexandrescu a schimbat 4 conduceri si nu a putut impaca tabara Alina Cojocaru-Johan Kobborg cu sustinatorii lui Tiberiu Soare.

Printre numele vehiculate pentru a ocupa functia de ministru al culturii sunt actualul secretar de stat, Corina Suteu si directorul Muzeului National de Istorie, Enernest Oberlander Tarnoveanu

Mesajul integral:

"Domnule Prim-Ministru,

În fața rezistenței opace la schimbarea structurală pe care am încercat să o inițiez, să o dezvolt și să o pun în practică în instituțiile de cultură din România, în fața ostilității nedezmințite a aparatului refractar la regândirea modalităților de funcționare a instituțiilor publice de cultură, a relației dintre sectorul independent și cel public, vă prezint demisia mea.

În mandatul scurt pe care l-am avut, am fost preocupat în primul rând să redau Ministerului Culturii credibilitatea și importanța pe care administrația culturală trebuie să o aibă într-o societate europeană modernă. Punctual, am încercat o reorganizare a Institutului Național al Patrimoniului și am cerut criterii precise care să reglementeze restaurarea patrimoniului național, în situația urgentă a deteriorării lui accelerate. Am inițiat grupul de lucru pentru redactarea Codului Patrimoniului. Am creat primul mecanism de finanțare prin care Statul Român poate cumpăra opere de artă românească de pe piața liberă prin subscripție publică, iar cea dintâi operațiune din cadrul acestui mecanism este campania pentru achiziția lucrării „Cumințenia Pământului” a lui Constantin Brâncuși. Am cerut refacerea dosarului pentru înscrierea ansamblului Brâncuși de la Târgu Jiu în patrimoniul UNESCO. Am dat expresie așteptării a zeci de mii de români, înscriind situl arheologic și natural de la Roșia Montană în Lista Indicativă UNESCO. Am intervenit direct în șantiere, oprind distrugerea monumentelor istorice din Piața Romană din București și din Parcul Romanescu din Craiova. Am creat cadrul strategic pentru transformarea muzeelor românești din instituții pasive, în instituții deschise publicului, participative. Pentru prima oară în România, muzeele au fost alăturate sectoarelor creative, demarând, sub umbrela Guvernului, un proces amplu de identificare a soluțiilor inovatoare care să relaționeze comunitatea muzeală cu cea creativă.

În aria industriilor creative, a dialogului cu societatea civilă culturală, a implicării expertizei existente pentru revitalizarea și relansarea unor subiecte legate de spațiul cultural emergent, am constituit grupuri de lucru, platforme și modalități concrete și dinamice de consultare publică. Permanentizarea lor este necesară pentru consolidarea unei reforme efective în cultură.

De asemenea, am încercat să aduc o viziune nouă și să scot managementul instituțiilor publice de cultură dintr-o stare anchilozată și letargică.

În domeniul cinematografiei, am lansat un șantier vast menit să reechilibreze distanța dintre reușitele calitative ale cinematografiei românești în țară și în lume și disfuncționalitățile unui sistem administrativ și instituțional vetust și depășit de viteza excepțională de evoluție a sectorului. Peste câteva zile, la Cannes, urma să semnez, o nouă convenție între CNC-ul românesc și CNC-ul francez. De asemenea, concursul CNC va avea un nou regulament, iar sălile de cinema din România vor beneficia prin programul „Orașe europene” de o relansare a ideii de cinematografie de artă. Aceasta ilustrează doar o parte din marele șantier dedicat filmului derulat în mandatul meu.

Sistematizarea și predictibilizarea instrumentelor de susținere financiară ale Ministerului Culturii, consolidarea proiectelor prioritare (prin alocare directă), lansarea programelor de finanțare prin concurs de proiecte CultIN și ACCES și începerea unui proces de reformare a AFCN sunt alte fapte ale mandatului meu, în condițiile în care am preluat un minister în care o treime din posturi erau vacante și salariile sunt cele mai mici din întregul sistem central-administrativ.

Strategia culturală sectorială, legitimarea unor politici culturale pe termen lung au fost și ele pe agenda prioritară a mandatului.

În cele aproape șase luni de ministeriat, am întreținut o comunicare intensă, zilnică, cu spațiul public și partenerii instituționali, dorind astfel să transparentizez procesul decizional.

Am adus alături de mine oameni tineri, dinamici și persoane cu bogată expertiză profesională, cu certitudinea că echipa pe care am construit-o va pereniza, în domeniul public, dinamica reformei.

Presiunea timpului, resursele limitate și dorința de a da un semnal puternic în favoarea reformei au ajuns în acest moment să fie, din păcate, un handicap major pentru continuarea mandatului meu. Schimbări dictate doar de buna credință au dus la explozii instituționale neașteptate și la o situație intolerabilă la Opera Națională, una dintre instituțiile publice de cultură care s-au dovedit cel mai rezistente la o funcționare modernă, europeană. Această situație nu face decât să exemplifice o problemă gravă a sistemului, problemă pe care inerția și lipsa de acțiune consecventă nu o vor putea rezolva.

Domnule Prim-Ministru, mi-aș dori ca reformele pe care le-am inițiat să fie continuate.

Cred că, în situația în care forțe dintre cele mai retrograde, ostile schimbării, care se împotrivesc unor mecanisme firești de reînnoire și de întinerire a sectorului artistic și muzeal din România au devenit atât de sonore în spațiul public, reforma pe care am început-o este periclitată și, de aceea, depun în mâinile Dvs., domnule Prim-Ministru, mandatul meu de Ministru al Culturii.

Vlad Alexandrescu"

Potrivit unor surse guvernamentale, premierul ar fi dorit demisia acestuia, dupa ce i-a reprosat ca nu a gestionat corespunzator situatia de la Opera Romana.

Dan Suciu, purtatorul de cuvant al Guvernului, precizat insa ca Ciolos nu i-ar fi cerut demisia lui Vlad Alexandrescu.

Conflictul de la Opera bucuresteana a inceput dupa ce Tiberiu Soare a fost numit director general interimar al ONB, pe 4 aprilie. O zi mai tarziu, coordonatorul baletului ONB, Johan Kobborg, a anuntat ca va demisiona, dupa ce functia sa, de director al Baletului Operei, a fost scoasa de pe site-ul institutiei. In replica, Soare a spus ca respectiva functie nu exista in organigrama. Ulterior, Soare a fost numit director adjunct iar postul sau de director general interimar a fost preluat de Vlad Conta.

Plecarea lui Kobborg a fost intampinata cu manifestatii de sustinere din partea balerinilor ONB, dar si cu proteste din partea unor angajati ai operei, care au spus ca exista discrepante mari intre salariile angajatilor autohtoni si ale colaboratorilor straini.

Intalnire intre vicepremier si protestatarii de la Opera

Vicepremierul Vasile Dincu spune ca este nevoie de o decizie pe termen scurt pentru a curma criza de la Opera Nationala Bucuresti si de un proiect pe termen mediu si lung.

"In cursul zilei de marti am participat, la Opera Nationala Bucuresti, la o intalnire cu reprezentantii acestei institutii. A urmat o alta intalnire cu o delegatie condusa de Johan Kobborg si Alina Cojocaru. in fiecare dintre cele doua grupuri am regasit pasiune, emotie si dorinta de a invinge propriul punctul de vedere. Fiecare cu partea lui de adevar si cu partea de intoleranta. Unii au invocat nevoia de previzibilitate, de repertoriu stabil si de management performant, artisti pe care societatea i-a obosit si umilit incat acum sunt reticenti la schimbari si experimente. Ceilalti mizeaza pe competitie permanenta, pe inovatie si schimbare, pe criterii de performanta din alta lume, adica din lumea noua. Un singur numitor comun au cele doua entitati: povestiri despre managementul neperformant al institutiilor noastre de cultura, despre lipsa de resurse, de viziune si despre continua improvizatie", a scris Vasile Dincu, miercuri, pe contul sau de Facebook.

Vicepremierul a precizat ca angajatii de la Opera au fost civilizati, organizati si coezivi si au ascultat o declaratie cu un punct de vedere contrar fara sa huiduie si multi chiar au aplaudat.

"Johan Kobborg, un mare artist contemporan, nu are cum sa inteleaga cum ne-a transformat perioada comunista si ce efecte se prelungesc pana acum", a scris Vasile Dincu.

El opineaza ca, pentru a fi curmata criza, este nevoie de o decizie pe termen scurt. "Din punctul meu de vedere, acum este nevoie de o decizie pe termen scurt, pentru a curma criza, si de un proiect pe termen mediu si lung. Cred ca o institutie de repertoriu, asa cum isi doresc angajatii, cum poate fi Opera Nationala Romana, nu trebuie sa excluda deschiderea spre proiecte ambitioase, care sa aduca plusvaloare si circulatie internationala. Un manager curajos si un proiect inteligent nu cred ca trebuie sa elimine neaparat vreuna dintre tendinte, chiar daca multa lume crede acum ca varianta radicala este cea mai buna. Dar despre asta vor vorbi si decide specialistii", considera Vasile Dincu.

Vicepremierul a precizat ca in domeniul artelor spectacolului este necesar un sistem de politici culturale moderne si inovative sprijinite de statul roman.

"Sustin ca, in domeniul artelor spectacolului, avem nevoie de un sistem de politici culturale moderne si inovative sprijinite de statul roman. Din pacate, ne concentram, uneori, prea mult pe schimbarea oamenilor care conduc institutiile inainte de a le vedea proiectele sau de a analiza posibilul impact", a explicat Vasile Dincu.

Acesta afirma ca le este recunoscator tuturor celor care au participat la intalnirile de marti si la cautarea solutiilor care sa permita reluarea activitatii artistice la Opera Nationala Romana, precizand totodata ca discutiile vor continua miercuri.

Vasile Dincu s-a intalnit marti cu protestatarii de la Opera Nationala Bucuresti, carora le-a spus ca a venit la ONB in calitate de mediator.


VIDEO PROTVPLUS.RO