Într-un interviu realizat de jurnalistul Camelia Donțu pentru ȘtirileProTV.ro, ministrul Afacerilor Externe a fost întrebat ce alege între ”pro-occidental” și ”pro-european”, o ”dezbatere” care a fost menționată recent inclusiv de președintele României, Nicușor Dan.
„Această întrebare presupun că vine din utilizarea cuvântului pro-occidental în discursurile președintelui Nicușor Dan și am văzut în spațiul public, există o dezbatere privind potențiala schimbare a priorităților României", a spus ministrul.
Totuși, Țoiu a ținut să sublinieze că președintele și-a clarificat deja poziția și că nu există nicio ambiguitate în privința angajamentului față de Europa: „președintele este un președinte profund pro-european, și a clarificat asta de fiecare dată, dar și profund angajat în parteneriatul transatlantic."
De asemenea, ministrul a explicat că românii au devenit mai sensibili la această terminologie pentru că, din ce în ce mai mult, apartenența la UE nu mai pare un lucru de la sine înțeles.
Dezinformarea, principalul pericol pentru proiectul european
Potrivit ministrului, nu președintele Dan este cel care pune sub semnul întrebării apartenența la UE, ci tocmai acei actori politici și de influență care atacă în mod sistematic proiectul european.
„Drumul european tinde să fie pus sub semnul întrebării de amenințările campaniilor de dezinformare. Avem o parte a politicienilor care continuă să atace în continuu proiectul european", a declarat Țoiu.
Ministrul a recunoscut că Uniunea Europeană nu este un proiect perfect și că există loc pentru dezbateri critice. Totuși, a atras atenția că a transforma UE într-un dușman politic este o greșeală fundamentală, mai ales în condițiile în care integrarea europeană a contribuit direct la ridicarea nivelului de trai din România.
„Eu nu spun că proiectul european este perfect sau că nu este cazul să dezbatem și critic față de ce vrem mai mult de la el. Dar nu putem să ne construim în politică dușmani dintr-o sursă care până la urmă a contribuit direct la modernizarea României, a contribuit direct la creșterea economiei", a subliniat ministrul de Externe.
Oana Țoiu a invocat și datele economice care demonstrează progresul înregistrat de România după aderarea la Uniunea Europeană. „Noi ne-am triplat produsul intern brut de când am intrat în Uniunea Europeană, am crescut media veniturilor la o medie de 80% din media europeană", a afirmat ministrul.
România nu va fi forțată să aleagă între UE și SUA
Pe de altă parte, ministrul a precizat că relațiile României cu SUA și UE nu sunt în competiție, pentru că reprezintă lucruri fundamental diferite.
„Nu cred că România va trebui să fie forțată să aleagă între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Pe de o parte, pentru că nu sunt același lucru. Uniunea Europeană e acasă, e un proiect pe care îl construim toți cot la cot și suntem co-decidenți în asta. Și Statele Unite ale Americii este partenerul nostru strategic principal", a explicat Țoiu.
Ministrul a descris și modul concret în care România procedează atunci când apar divergențe între poziția UE și cea a SUA: consultarea permanentă și comunicarea transparentă a propriei poziții, fără a abandona niciuna dintre cele două relații strategice.
„Noi am ales acest drum strategic în care să ne consultăm de fiecare dată și cu Statele Unite ale Americii, în momentul în care le comunicăm care e poziția noastră, noi fiind un stat, din nou, profund pro-european", a precizat ministrul.
Taxele comerciale și armamentul, două aspecte sensibile în relația UE-SUA
Oficialul guvernamental a oferit și exemple concrete de domenii în care România are o poziție distinctă față de unele măsuri venite dinspre administrația americană. Primul aspect vizează comerțul: ministrul s-a pronunțat împotriva introducerii de taxe suplimentare între piața unică europeană și Statele Unite.
„Noi nu credem că este un lucru bun să apară taxe adiționale la import-export între piața unică europeană și Statele Unite ale Americii. Credem că pe comerțul dintre noi, pe schimbul de bunuri și servicii s-a construit o bună parte a prosperității. Și aici, și în SUA", a spus ministrul de Externe.
Al doilea dosar sensibil se referă la achiziția de armament. Ministrul a explicat că România susține prioritizarea industriei europene de apărare atunci când sunt folosite fonduri europene, dar a recunoscut că industria europeană nu poate acoperi singură toate nevoile, din cauza subfinanțărilor din trecut.
„În anumite subiecte, de exemplu achiziția de armament din instrumente de finanțare europeană, credem că trebuie să acordăm prioritate industriei europene, dar nu ne permitem în acest moment să ne uităm la un monopol al industriei europene, din simplul motiv că atât de mulți ani nu a investit peste tot în modernizare", a explicat Țoiu.
În acest context, ministrul a subliniat că România trebuie să investească mai mult în propria industrie de apărare și că parteneriatul cu SUA rămâne util și în acest sector: „România, în dreptul ei, trebuie însă să mai investească în ce putem să producem și aici credem că și parteneriatul cu SUA este benefic."
Interviul integral poate fi urmărit în înregistrarea VIDEO din acest articol!
.webp)
