Comparaţia dintre programul de guvernare publicat în septembrie 2026 de coaliţia PNL–USR–UDMR condusă de Siegfried Mureşan, cel depus de Adrian Veştea în iunie 2026 şi documentul depus în octombrie, atribuit lui Luca Niculescu şi asumat de PSD, identifică formulări identice sau foarte apropiate în mai multe domenii, precum şi pasaje preluate integral, notează News.ro.
O analiză extinsă a programului de guvernare depus de Luca Niculescu făcută de Știrile ProTV poate fi citită AICI.
Cele mai clare exemple apar în comparaţia cu documentul guvernului Mureşan, la capitolul referitor la finanţe, în măsurile privind infrastructura finanţată prin SAFE şi în propunerile de restructurare a companiilor de stat. Alte corespondenţe privesc serviciile de informaţii, sănătatea şi administraţia.
Programul de guvernare atribuit lui Luca Niculescu, depus în octombrie 2026, conţine pasaje care se regăsesc şi în documentul publicat cu o lună înainte de coaliţia PNL–USR–UDMR condusă de Siegfried Mureşan. Asemănările nu se limitează la obiective generale, precum reducerea deficitului, stimularea investiţiilor sau reforma administraţiei, ci includ formulări tehnice, termene şi combinaţii de măsuri care apar în aceeaşi succesiune.
De exemplu, paragraful despre responsabilitatea fiscală de la pagina 63 din programul de guvernare asociat lui Siegfried Mureşan se regăseşte, cu modificări minimale şi completări, la pagina 6 a programului atribuit lui Luca Niculescu. În documentul Mureşan, textul prevede:
„Principiul responsabilităţii fiscale este asumat de toate partidele care formează Guvernul. Partidele care susţin Guvernul îşi asumă prin acest program reguli care depăşesc ciclul bugetar anual: deficit sub 3% din PIB în termenul din cadrul fiscal european, respectarea traiectoriei cheltuielilor nete, stabilizarea şi apoi reducerea datoriei publice, protejarea spaţiului fiscal pentru investiţii, apărare, educaţie şi sănătate şi, mai ales, predictibilitatea cheltuielilor rigide — personal şi asistenţă socială, inclusiv pensii — a căror pondere cumulată în PIB se stabilizează şi scade gradual până în 2031. Salariile publice şi prestaţiile sociale evoluează după mecanisme obiective, corelate cu productivitatea, cu performanţa economiei şi cu dinamica veniturilor, iar fiecare iniţiativă cu impact bugetar semnificativ este însoţită de evaluare pe cel puţin patru ani, de surse de finanţare şi de măsuri compensatorii.”.
În programul Niculescu, la pagina 6, pasajul este formulat astfel:
„Principiul responsabilităţii fiscale şi al solidarităţii este asumat de toate partidele care susţin Guvernul. Partidele îşi asumă prin acest program reguli care depăşesc ciclul bugetar anual: deficit sub 3% din PIB în termenul din cadrul fiscal european, respectarea traiectoriei cheltuielilor nete, stabilizarea şi apoi reducerea datoriei publice, protejarea spaţiului fiscal pentru investiţii, apărare, educaţie şi sănătate şi predictibilitatea cheltuielilor rigide — personal şi asistenţă socială, inclusiv pensii — a căror pondere cumulată în PIB se stabilizează şi scade gradual până în 2031. Salariile publice şi prestaţiile sociale evoluează după mecanisme obiective, corelate cu productivitatea, cu performanţa economiei şi cu dinamica veniturilor, iar fiecare iniţiativă cu impact bugetar semnificativ este însoţită de evaluare pe cel puţin patru ani, de surse de finanţare şi de măsuri compensatorii.”
Ajustarea bugetară şi anul test-2027
Un alt exemplu este la paragraful despre ajustarea bugetară şi anul-test 2027, preluat cu modificări în programul Niculescu.Paragraful de la pagina 68 din programul de guvernare asociat lui Siegfried Mureşan se regăseşte, cu modificări, la pagina 14, în măsura M6, „Efortul de consolidare în 2027-2028”, din programul atribuit lui Luca Niculescu.
În documentul Mureşan, pasajul este formulat astfel:
„2027 este anul-test al consolidării. Granturile din PNRR se opresc, dobânzile se apropie de 3% din PIB, iar deficitul trebuie adus sub 3% din PIB în termenul convenit în cadrul fiscal european. Ajustarea din 2025–2026 a funcţionat — deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 şi la 2,34% în primele şapte luni din 2026, faţă de 3,99% cu un an înainte, iar Comisia Europeană a constatat în iunie 2026 că România a întreprins acţiuni eficace — dar nu este încheiată. Construcţia pe 2027 se calibrează după execuţia anului 2026, după prognoza macroeconomică actualizată şi după ratele maxime de creştere a cheltuielilor nete recomandate de Consiliu. Ajustarea structurală se sprijină pe cheltuieli, iar pe venituri accentul cade pe lărgirea bazei şi pe conformare. Câştigurile din colectare se includ prudent în proiecţii — un plus de conformare peste aşteptări este rezervă, nu ipoteză de construcţie bugetară.”
În programul Niculescu, la pagina 14, măsura M6, pasajul este formulat astfel:
„2027 este anul-test al consolidării. Granturile din PNRR se opresc, dobânzile se apropie de 3% din PIB, iar deficitul trebuie adus sub 3% din PIB în termenul convenit în cadrul fiscal european. Ajustarea din 2025–2026 a dat rezultate, cu costuri economice şi sociale ridicate – deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 şi la 2,89% în primele opt luni din 2026, faţă de 4,51% cu un an înainte, iar Comisia Europeană a constatat în iunie 2026 că România a întreprins acţiuni eficace – dar nu este încheiată. Construcţia pe 2027 se calibrează după execuţia anului 2026, după prognoza macroeconomică actualizată şi după ratele maxime de creştere a cheltuielilor nete recomandate de Consiliu. Ajustarea structurală se sprijină pe cheltuieli, iar pe venituri accentul cade pe lărgirea bazei şi pe conformare. Câştigurile din colectare se includ prudent în proiecţii – un plus de conformare peste aşteptări este rezervă, nu ipoteză de construcţie bugetară.”
Diferenţa principală din pasajul despre rezultatele ajustării bugetare este formularea „Ajustarea din 2025–2026 a funcţionat”, folosită în programul Mureşan, faţă de „Ajustarea din 2025–2026 a dat rezultate, cu costuri economice şi sociale ridicate”, în programul Niculescu. Aşadar, în a doua versiune este introdusă explicit referirea la costurile economice şi sociale ale ajustării.
La fel se întâmplă în capitolul ce priveşte piaţa de capital şi economiile populaţiei.
Pasajele despre dezvoltarea pieţei de capital şi economiile populaţiei din programul de guvernare asociat lui Siegfried Mureşan, de la paginile 74–75, se regăsesc în mare parte în programul atribuit lui Luca Niculescu, la paginile 25–26, în măsurile M24 şi M25.
În programul Mureşan, la pagina 74, secţiunea 8.1, „Accesibilitate şi predictibilitate”, textul prevede:
„Dezvoltăm piaţa de capital ca sursă alternativă de finanţare pentru companiile româneşti şi ca instrument prin care economisirea internă este orientată către investiţii în economia reală. O piaţă de capital dezvoltată finanţează companiile româneşti mai ieftin şi pune economiile românilor la lucru în economia reală.”
Pluralul care a rămas în programul PSD: „toate partidele” care „susţin Guvernul”
Un alt indiciu care merită semnalat în comparaţia celor două documente apare în capitolul privind responsabilitatea fiscală. În programul de guvernare publicat în septembrie de coaliţia condusă de Siegfried Mureşan, asumarea regulilor bugetare este formulată explicit în raport cu mai multe partide: „principiul responsabilităţii fiscale este asumat de toate partidele care formează Guvernul”, iar partidele care susţin Executivul îşi asumă prin program reguli care depăşesc ciclul bugetar anual.
Formularea se regăseşte şi în programul depus în octombrie, atribuit lui Luca Niculescu şi asumat de PSD, unde referirea la „toate partidele” se menţine, dar este vorba despre cele care susţin Guvernul”, potrivit comparaţiei dintre documente.
Menţinerea pluralului este relevantă în contextul în care documentul din octombrie este prezentat drept programul unui Guvern în care este repreentat un singur partid, PSD, nu drept un program comun al unei coaliţii. Dacă textul este asumat exclusiv de social-democraţi, referirea la „toate partidele” ridică o întrebare privind adaptarea documentului la noul său titular politic, în timp ce referirea la susţinere implică asumarea programului de către cei care vor vota în Parlament învestirea Cabinetului Luca Niculescu.
Programul de guvernare Niculescu reia măsuri din programul Veştea. Aceleaşi proiecte, sume şi angajamente în finanţe, sănătate şi administraţie
Programul de guvernare atribuit lui Luca Niculescu nu reproduce integral, pagină cu pagină, documentul Guvernului Veştea, dar are puncte de contact în mai multe capitole, de la finanţe şi investiţii până la sănătate, administraţie locală şi infrastructură strategică.
Comparaţia arată două tipuri de corespondenţe. În unele cazuri, programul din octombrie păstrează denumirea unei măsuri, suma alocată, calendarul şi instituţia responsabilă, dar renunţă la explicaţiile din documentul mai amplu. În altele, formulările sunt apropiate sau includ aceeaşi enumerare de proiecte şi obiective. Aceste diferenţe sunt importante: faptul că două guverne propun aceeaşi investiţie nu dovedeşte automat copierea, dar preluarea aceleiaşi combinaţii de denumiri, cifre, termene şi soluţii poate constitui un indiciu relevant.
Titlurile de stat TEZAUR şi FIDELIS: aceeaşi politică, prezentată la niveluri diferite de detaliu
Un al doilea exemplu apare în capitolul privind finanţarea statului şi atragerea economiilor populaţiei.
Programul Veştea, la pagina 15, descrie continuarea celor două programe de titluri de stat destinate persoanelor fizice şi explică mecanismele prin care acestea sunt distribuite:
„În scopul diversificării bazei de investitori, se vor continua emisiunile de titluri de stat pentru populaţie în cadrul celor două programe dedicate: TEZAUR (titluri de stat emise prin unităţi ale Trezoreriei Statului, oficii poştale...) şi FIDELIS (titluri de stat emise prin intermediul sistemului bancar...).”
În programul Niculescu, măsura apare la pagina 13, în capitolul de finanţe, sub forma: „Titluri de stat pentru populaţie. Programele Tezaur şi Fidelis continuă; românii au investit peste 75 mld. lei în titluri de stat.”
Spitalele regionale Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova: aceeaşi listă de investiţii
În domeniul sănătăţii, ambele programe includ investiţiile în spitalele regionale din Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova.
Programul Veştea, la pagina 59, include în lista măsurilor pentru dezvoltarea asistenţei medicale spitaliceşti:
„Dezvoltarea asistenţei medicale spitaliceşti; continuarea şi finalizarea investiţiilor în spitale şi clădiri noi din PNRR şi spitalele regionale Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova; identificarea posibilităţii extinderii reţelei de spitale regionale.”
Programul Niculescu, la pagina 40, în măsura M10, reia obiectivul finalizării investiţiilor în spitale şi clădiri noi şi enumeră aceleaşi trei spitale regionale.
Diferenţa de formulare este relevantă. În versiunea Veştea, spitalele regionale sunt integrate într-o măsură mai largă, care include şi investiţiile din PNRR, posibilitatea extinderii reţelei, investiţii în alte unităţi medicale, digitalizarea parcursului pacientului şi dezvoltarea serviciilor pentru pacienţii critici. Programul Niculescu prezintă măsura într-o formă mai scurtă.
Enumerarea aceloraşi trei spitale este o corespondenţă concretă, însă obiectivul finalizării lor este unul de politică publică şi nu poate fi tratat, singur, ca dovadă de copiere textuală. Pentru o asemenea concluzie ar trebui comparate frazele complete şi ordinea măsurilor din ambele documente.
Politica de coeziune europeană: ţinta de aproximativ o treime din bugetul UE
O altă corespondenţă priveşte poziţia României în negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034.
Programul Veştea, la pagina 64, formulează obiectivul astfel:
„Menţinerea unei alocări consistente pentru Politica de Coeziune - România va susţine păstrarea unui nivel semnificativ al Politicii de Coeziune în cadrul bugetului european, de aproximativ o treime din viitorul Cadru Financiar Multianual.”
Programul Niculescu, la pagina 101, în măsura M9, păstrează aceeaşi ţintă de aproximativ o treime din viitorul buget european pentru politica de coeziune.
Asemănarea priveşte atât obiectivul, cât şi reperul numeric: menţinerea unei ponderi de aproximativ o treime din bugetul european. În acest caz, însă, procentul reprezintă o poziţie de negociere privind viitorul buget al Uniunii, iar folosirea lui în două programe nu demonstrează automat preluarea textuală.
News.ro a cerut echipei premierului desemnat Luca Niculescu un punct de vedere referitor la copierea unor pasaje din programul Mureşan şi reluarea unor idei din documentul asumat de guvernul Veştea. Până la ora publicării articolului, nu a fost transmis niciun un răspuns.
