Campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale începe vineri. 14 candidați sunt înscriși în luptă

Alegerile prezidenţiale sunt programate, în acest an, pe 24 noiembrie - primul tur de scrutin şi pe 8 decembrie - turul al doilea.

Pe 24 noiembrie, românii vor putea alege viitorul preşedinte al României dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursa electorală - 10 candidaţi propuşi de partide politice şi de către o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi 4 independenţi.

Biroul Electoral Central a stabilit, pe 10 octombrie, prin tragere la sorţi, ordinea în care candidaţii vor fi înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale.

Aceasta este următoarea:

► poziţia nr. 1 - Elena-Valerica Lasconi - Uniunea Salvaţi România;

Citește și

Ciucă, replică pentru Ciolacu: Tot la Ceauşescu se întoarce, tot la Partidul Comunist

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

► poziţia nr. 2 - George-Nicolae Simion - Alianţa pentru Unirea Românilor;

► poziţia nr. 3 - Ion-Marcel Ciolacu - Partidul Social Democrat;

► poziţia nr. 4 - Nicolae-Ionel Ciucă - Partidul Naţional Liberal;

► poziţia nr. 5 - Hunor Kelemen - Uniunea Democrată Maghiară din România;

► poziţia nr. 6 - Mircea-Dan Geoană - candidat independent;

► poziţia nr. 7 - Ana Birchall - candidat independent;

► poziţia nr. 8 - Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru - Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;

► poziţia nr. 9 - Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie;

► poziţia nr. 10 - Ludovic Orban - Forţa Dreptei;

► poziţia nr. 11 - Călin Georgescu - candidat independent;

► poziţia nr. 12 - Cristian Diaconescu - candidat independent;

► poziţia nr. 13 - Cristian-Vasile Terheş - Partidul Naţional Conservator Român;

► poziţia nr. 14 - Silviu Predoiu - Partidul Liga Acţiunii Naţionale.

Măsurile stabilite pentru campania electorală

Pentru derularea campaniei electorale, Biroul Electoral Central a stabilit o serie de măsuri.

Astfel, este interzisă acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii şi recompense de orice fel pentru participarea la vot.

Integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate este asigurată de primar, cu sprijinul poliţiei locale sau, în localităţile unde poliţia locală nu este constituită, cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne.

La alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, primarii asigură competitorilor electorali panouri electorale distincte de cele amplasate pentru asigurarea locurilor de afişaj electoral la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din acest an.

Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral.

Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

Totodată, este interzisă utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaţilor, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă şi oricare alte materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.

Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege: afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip, precum şi difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate, care se referă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi la aceste alegeri.

De asemenea, după încheierea campaniei electorale, menţinerea conţinutului cu caracter electoral referitor la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, ce a fost publicat pe durata campaniei electorale pe paginile de internet şi pe platformele online de socializare şi care nu face obiectul unei promovări plătite pentru afişarea respectivului conţinut ulterior încheierii campaniei electorale, nu constituie acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei.

După încheierea campaniei electorale la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, continuarea propagandei electorale care se referă exclusiv şi neechivoc la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din acest an nu constituie continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale la alegerile prezidenţiale din anul 2024, după cum a precizat BEC.

În perioada cuprinsă între momentul încheierii campaniei electorale şi până la încheierea votării, organizatorii evenimentelor de orice gen şi participanţii la acestea nu pot derula acţiuni de propagandă electorală.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"