Basescu: Intelegem ca Turkmenistanul doreste certitudini pentru gazele livrate UE

60608533

Traian Basescu a declarat, dupa intrevederea cu omologul turkmen Gurbanguli Berdamuhamedov, ca Romania "intelege perfect" nevoia acestei tari de a avea certitudini in ceea ce priveste cantitatile de gaze naturale pe care sa le livreze pe piata europeana.

"Am reiterat importanta deosebita pe care Romania o acorda dezvoltarii coridorului sudic. Si, in acest sens, consideram ca proiectul Nabucco armonizeaza perfect obiectivele strategiei energetice pe termen lung. In acest context, am apreciat, inca o data, disponibilitatea Turkmenistanului de a se angaja ca furnizor de gaze naturale pentru piata europeana. In acelasi timp, intelegem perfect ca Turkmenistanul are nevoie de certitudini legate de cantitatile ce pot fi furnizate pe piata UE", a afirmat Basescu, aflat joi si vineri in vizita oficiala la Asgabat.

El a tinut sa salute faptul ca Turkmenistanul a participat in ultimii ani la dialogul cu UE privind securitatea energetica si diversificarea alimentarii cu resurse energetice a pietei europene.

Pe de alta parte, presedintele Berdamuhamedov a aratat ca tara sa doreste sa asigure "stabilitatea si traficul sigur de petrol si gaze" si ca Romania sprijina initiativele tarii sale in privinta dialogului international despre piata energetica europeana.

"Am subliniat ca Turkmenistan este recunoscator pentru faptul ca initiativele sale la nivel international, in privinta sectorului energetic, sunt sustinute de Romania. Una dintre dorintele noastre este sa asiguram stabilitatea si traficul sigur de petrol si gaze", a mai spus presedintele turkmen.

Turkmenistan, tara care detine locul patru in lume in privinta rezervelor de gaze naturale, este considerat un potential furnizor de resurse pentru aprovizionarea prin gazoductul Nabucco si proiectul AGRI, de transportare a gazelor caspice prin Azerbaidjan si Georgia, apoi peste Marea Neagra prin vase, care sa fie apoi preluate de terminalul LNG de la Constanta si pompate in sistemul national. Ungaria este de asemenea interesata sa beneficieze de aprovizionarea cu gaze prin proiectul AGRI, in care parti sunt Azerbaidjan, Georgia, Romania.

De asemenea, UE poarta in ultima perioada un dialog sustinut cu Turkmenistan in vederea atragerii acestei tari catre aprovizionarea cu gaze a gazoductului Nabucco. Asgabat a cerut in cadrul acestui dialog garantii ca piata europeana va absorbi anual 30 miliarde de metri cubi de gaze care ar urma sa fie livrati prin Nabucco, insa si UE a solicitat garantii ca Turkmenistan poate produce anual aceasta cantitate.

In mai 2009, cu ocazia vizitei lui Berdamuhamedov la Bucuresti, presedintele Basescu facea referire explicita la negocierileTurkmenistanului cu UE, pe de o parte, respectiv cu Azerbaidjan de cealalta parte, in vederea participarii la Nabucco.

"Trebuie sa fac publica satisfactia mea pentru disponbilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetica a UE prin dezvoltarea Coridorului sudic. In acelasi timp, insa, consideram absolut corecta solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan", declara Basescu.
El a tinut sa faca o precizare, pentru a nu exista "niciun dubiu".

"Romania sustine pozitia Turkmenistanului ca inainte de realizarea consortiului care sa faca posibil transportul gazului intre Turkmenistan si Azerbaidjan trebuie semnat un document politico-juridic la cel mai inalt nivel pentru a da garantii ca gazul va fi solicitat si cumparat", a spus Basescu.

El a apreciat ca "proiectul Nabucco este un proiect viabil, atata timp cat parteneri in acest proiect vor fi Azerbaidjan si Turkmenistan".

Proiectul Nabucco vizeaza cresterea securitatii energetice a Europei prin diversificarea resurselor de gaze naturale, care depind in prezent in mare masura de importurile din Rusia. Gazoductul urmeaza sa aduca gaze din Asia Centrala pe ruta Turcia - Bulgaria - Romania - Ungaria - Austria.

Actionarii proiectului sunt OMV (Austria), Transgaz Medias, Bulgargaz (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) si RWE (Germania). Capacitatea conductei urmeaza sa fie de 31 miliarde metri cubi pe an, iar costurile investitiei sunt estimate la 7,9 miliarde euro.

Articol recomandat de sport.ro
A dezvăluit relația cu Cristiano Ronaldo după nunta fotbalistului cu Georgina Rodriguez: ”E de prost gust!”
A dezvăluit relația cu Cristiano Ronaldo după nunta fotbalistului cu Georgina Rodriguez: ”E de prost gust!”
Citește și...
Liderii Aliantei Romania Dreapta candideaza departe de Bucuresti, in fiefuri ale PDL

Liderii Aliantei Romania Dreapta vor bate mii de kilometri pentru un loc de deputat sau senator in viitorul Parlament.
 

Deputat UDMR: S-ar putea intampla ca niciun partid maghiar sa nu intre in Parlament

Deputatul UDMR Mures Kerekes Karoly spune ca "s-ar putea intampla ca niciun partid maghiar sa nu intre in Parlament".

Traian Basescu a primit asigurari ca Italia sprijina aderarea Romaniei la Schengen

Presedintele Traian Basescu a primit asigurari din partea Margheritei Boniver, presedinta Comitetului Parlamentar Schengen din Italia, ca tara sa sprijina Romania pentru finalizarea procesului de aderare la spatiul Schengen.

Recomandări
Dunărea a secat atât de mult încât bacurile nu mai pot circula. Pe alocuri apa ajunge până la genunchi

Seceta de pe Dunăre pune în pericol circulația cu bacurile. Mai mulți operatori au anunțat că au suspendat trecerile după ce nivelul apei a scăzut la un nou minim istoric.

Filmul „Nu e locul tău aici”, cu Adrian Văncică în rolul principal, marele câștigător al Festivalului de Film de la Locarno

„Nu e locul tău aici”, regizat de Florin Șerban, a câștigat la Festivalul Internațional de Film de la Locarno Leopardul de Aur/Marele Premiu, Premiul Europa Cinemas Label și o Mențiune specială pentru interpretare.

Paturi goale și cheltuieli uriașe în spitalele mici. În unele unități, peste 90% din venituri se duc pe salarii

Unul din 3 paturi pentru pacienții acuți rămâne neocupat în spitalele din România deși marile unități de urgență sunt frecvent supraaglomerate.