Ce ar trebui să facă un preot căruia i se spovedește un criminal în libertate? Legătura cu orele de religie | INTERVIU
Orele de religie ar trebui înlocuite cu unele de istorie și filosofie a religiilor, iar elevii ar trebui încurajați să gândească critic, cu ajutorul dilemelor etice, care încurajează dezvoltarea lor intelectuală.
Sunt opiniile Laurei Stifter, profesor de religie și filosofie la Liceul "Alexandru Ioan Cuza" din Capitală, exprimate într-un interviu realizat de Florentina Bălășoiu, corespondent al Știrilor PRO TV.
Laura Stifter a explicat că, pentru elevi, cele mai interesante ore de religie sunt cele în care aceștia sunt încurajați să dezbată dileme etice și să-și argumenteze răspunsurile.
Laura Stifter: “Vă dau un un exemplu foarte simplu și clasic, care se studiază și în facultățile de filozofie. Există așa-numita "dilemă a trenului", în care ni se spune că un tren deraiază, are un accident.
În partea în care trenul se îndreaptă sunt cinci oameni legați, care nu se pot mișca. Trenul, în mod inevitabil, îi va ucide, iar tu, cel care privești, nu ai timpul să îi eliberezi, dar poți întoarce un macaz, astfel încât trenul să schimbe direcția.
Doar că, dacă trenul va merge în partea opusă, și acolo există o singură persoană, tot imobilizată, care în mod normal nu ar fi fost implicată în accident. Și atunci ai de ales între a lăsa să moară cinci oameni sau a-i salva, cu prețul sacrificării unei alte vieți.
Florentina Bălășoiu: Și, în această situație, ce spun elevii?
Laura Stifter: Majoritatea spun că l-ar sacrifica pe cel care este unul singur, pentru a-i salva pe ceilalți cinci din partea cealaltă. Alții, sigur, spun că mai bine nu intervenim, pentru că nu este dreptul nostru să ucidem în mod direct. Și atunci, mai bine asistăm pur și simplu.
Dar marea majoritate gândesc pur și simplu matematic. Mai importanți sunt cinci, decât unul singur. Însă, în orice caz, în astfel de de dileme etice, de cele mai multe ori nu există răspunsuri 100% corecte sau 100% greșite.
Și astfel de dileme exersează abilitățile de argumentare ale copiilor și, de asemenea, capacitatea lor de a înțelege perspective diferite. "Iată, eu aș fi acționat așa, dar și colegul care gândește invers are argumente puternice".
Dilema preotului care află de la unul din enoriașii săi, la spovedanie, că acesta a comis o crimă
Laura Stifter: “O altă dilemă etică pe care am discutat-o de de multe ori cu elevii - se pare că este caz real: un preot din Statele Unite a aflat de la unul dintre enoriașii săi de la spovedanie că respectivul enoriaș comisese o crimă.
Spovedania, așa cum știm, este strict confidențială. Preotul a promis în fața lui Dumnezeu și a credincioșilor să le păstreze secretul. Doar că, în locul criminalului real, este arestat și chiar condamnat la moarte, un nevinovat. Ce trebuie să facă preotul? (n.r. în SUA, pedeapsa capitală este prevăzută în lege).
Să încalce secretul spovedaniei și să spună cine este criminalul, pentru a-l salva pe cel nevinovat, pe cel condamnat pe nedrept, sau să păstreze secretul spovedaniei și atunci va exista riscul iminent de a fi executată o persoană care n-a comis nicio crimă.
Florentina Bălășoiu: Și aici care sunt părerile, elevii? Ce spun aici?
Laura Stifter: Majoritatea elevilor consideră că ar fi mai bine să încalce secretul.
Florentina Bălășoiu: Și biserica? Dacă ar fi să ne raportăm la ce spune religia...
Laura Stifter: Destul de de greu de spus, pentru că, sigur, secretul spovedaniei este sfânt, în orice fel de circumstanțe. Dacă m-ați întreba pe pe mine personal, aș alege de asemenea să încalc secretul spovedaniei, mai ales pentru că, în felul acesta, păstrând secretul, inclusiv criminalul - cel vinovat în mod real- va comite o nouă crimă, lăsând să fie executată o altă persoană în locul lui.
„Orele de religie ar trebui înlocuite cu unele de istorie și filozofie comparată a religiilor”
Laura Stifter: (…) “Multe persoane își pun întrebarea de ce nu gândim mai degrabă o formă de educație religioasă non-confesională sau pluri-confesională, o formă de istorie și filozofie comparată a religiilor.”
Florentina Bălășoiu: Adică, la ora de religie, elevii să învețe despre mai multe religii...
Laura Stifter: “Exact. Și atunci materia ar putea fi chiar obligatorie, pentru că nu ar avea legătură în mod direct cu credința elevului, și atunci ar fi o istorie a religiilor, ar fi o formă de istorie și filozofie a religiilor, să spunem.
În statele Uniunii Europene există ambele forme de învățământ religios. În unele state avem învățământ confesional, în altele non-confesional. Adică nu există un model unitar. Și sigur, există avantaje și dezavantaje pentru ambele opțiuni. Și, din punctul meu de vedere, poate fi gândită inclusiv o soluție de compromis, în sensul bun al al termenului.”
