Bărbatul analiza inclusiv posibilitatea de a începe negocierile de la 80.000 de euro, pentru a avea loc de concesii, și spera să obțină în final 50.000 de euro. El a contestat concedierea în instanță, iar judecătorii au stabilit că decizia companiei nu a fost justificată, potrivit L`Independent.

Bărbatul fusese angajat în ianuarie 2024, pe postul de consultant, la o companie de recrutare. Relația cu conducerea a fost tensionată încă de la început, potrivit publicației Cadremploi.

La 12 martie 2025, angajatorul l-a anunțat că nu îi va prelungi contractul de muncă pe perioadă determinată. La scurt timp, bărbatul a intrat în concediu medical.

Pe 13 iunie 2025, compania a descoperit că angajatul folosise laptopul de serviciu pentru a discuta cu ChatGPT despre despăgubirile pe care le-ar putea cere la plecarea din firmă. Zece zile mai târziu, pe 23 iunie, în timp ce se afla încă în concediu medical, acesta a fost concediat.

„Pot să cer 50.000 de euro sau este o sumă exagerată?”

În conversațiile cu ChatGPT, bărbatul încerca să stabilească ce sumă ar putea solicita fostului angajator. „Pot să cer 50.000 de euro sau este o sumă exagerată?”, l-a întrebat acesta pe chatbot.

De asemenea, lua în calcul să deschidă negocierile cu o solicitare de 80.000 de euro, pentru a avea suficient spațiu de negociere. Voia să afle și dacă ar putea obține 40.000 de euro fără să fie nevoit să ajungă în instanță.

Compania i-a reproșat că folosise echipamentul de serviciu în scop personal, că făcuse afirmații defăimătoare la adresa angajatorului și că introdusese în conversațiile cu ChatGPT informații confidențiale.

Un alt motiv invocat a fost că bărbatul lipsise de la mai multe întâlniri programate pentru pregătirea revenirii sale la muncă. În total, scrisoarea de concediere cuprindea șapte acuzații, pe care compania le-a prezentat ca justificare pentru încetarea imediată a contractului.

Instanța a fost de partea angajatului

Angajatul a contestat concedierea în instanță, iar judecătorii au decis că folosirea ChatGPT nu reprezenta un motiv suficient pentru a justifica încetarea imediată a contractului de muncă.

Instanța a considerat că angajatul a avut o conduită nepotrivită, însă nu suficient de gravă pentru a justifica o concediere imediată. Compania nu a putut demonstra nici că îi interzisese folosirea laptopului în scop personal, nici că bărbatul divulgase informații confidențiale. Judecătorii au stabilit că discuțiile purtate cu ChatGPT vizau conflictul cu angajatorul și despăgubirile pe care le-ar putea obține, nu dezvăluirea unor secrete ale companiei.

Un alt reproș al companiei a fost că bărbatul ar fi trecut informații false în CV atunci când a fost angajat. Nici această acuzație nu a putut fi însă dovedită.

Judecătorii au mai constatat că angajatorul prezentase cele șapte acuzații ca pe un singur motiv pentru concedierea imediată. Cum una dintre ele nu a putut fi demonstrată, întregul temei al concedierii a fost pus sub semnul întrebării.

Prin urmare, instanța a decis că angajatul fusese concediat pe nedrept, chiar dacă acesta încălcase anumite obligații de serviciu.

Prin hotărârea din 22 mai 2026, instanța a obligat compania să îi plătească bărbatului 2.976,04 euro brut, ca indemnizație de tranziție, și 4.565,70 euro brut drept despăgubiri pentru concedierea nelegală. De asemenea, angajatorul trebuie să îi achite 1.578 de euro pentru cheltuielile de judecată, la care se adaugă dobânzile legale.

În total, bărbatul va primi 7.541 de euro, o sumă mult mai mică decât cei 50.000 de euro pe care spera să îi obțină de la fostul angajator.