Primarul general al Capitalei anunță că a făcut un sacrificiu când a intrat în politică, când s-a tuns, s-a îmbrăcat în costum, renunțând la stilul său pe care îl declară rebel.

După o perioadă când din cauza coafurii a devenit o sursă de ironii pe rețele de socializare, primarul Capitalei a anunțat că și-a tuns părul. Asta ca urmare a unui sondaj online, dar și pentru că lumea care l-a votat așteaptă de la primar un anumit standard.

Nicuşor Dan: Nu am dat importanţă acestui aspect. Lumea este obişnuită cu un anume tip de reprezentare. Eu reprezint bucureştenii, în special pe cei care m-au votat, mi-au cerut asta, m-am tuns.

Vitalie Cojocari: Nu aţi făcut sondajul cum aţi zis?

Nicuşor Dan: S-a făcut unul pe internet. Am primit reproşuri de la multă lume, să mă conformez, pentru că nu este despre mine ci despre cum îşi închipuie multă lume că ar trebui să arate un primar pe care ei l-au votat.

Vitalie Cojocari: Înainte de a intra în politică, când luptaţi pentru "Salvaţi Bucureştiul", aveaţi alt stil. Când aţi intrat în politică v-am văzut în costum şi tuns, acum aţi revenit. Ce s-a întâmplat?

Nicuşor Dan: Multă vreme am avut un stil şi de îmbrăcăminte şi de aspect fizic mai rebel. Când am intrat în politică în 2012, când am intrat prima oară, mi-am dat seama că nu este potrivit. Există nişte standarde sociale pentru persoanele care reprezintă şi m-am conformat. M-am îmbrăcat la costum, mi-am tuns părul.

Vitalie Cojocari: Contează cât de lung ai părul?

Nicuşor Dan: Nu, evident. În zona socială există în mentalul colectiv nişte tipare şi atunci ăsta este lucrul cel mai puţin important.

Vitalie Cojocari: Important este cât şi cum gândeşti?

Nicuşor Dan: Am făcut nişte sacrificii, ăsta este cel mai mic, când am intrat în politică. Aveam cariera mea de matematician, de 20 de ani, pe care o făceam de plăcere, că mi-am tuns părul este ceva minor.

Nicușor Dan promite că Euro 2020 se va desfășura fără probleme. Acesta susține că primăria nu va câștiga acum niciun ban de pe urma evenimentului, mai ales că a trebuit să investească foarte mulți bani în reparația Arenei Naționale. Pentru viitor, stadionul va fi licitat unor companii care să organizeze concerte pentru că în acest moment, construcția aduce mai multă pagubă decât profit. În schimb, Capitala României plusează la capitolul imagine.

Vitalie Cojocari: Cum o să se desfăşoare Euro 2020. Toată lumea este cu privirea spre noi. Lucrurile vor merge şnur? Ne puteţi promite asta?

Nicuşor Dan: Lucrurile vor merge şnur. Cel puţin în ceea ce priveşte stadionul. A venit reprezentantul UEFA, ne-a spus că avem cel mai bun gazon din cele 12 stadioane care organizează acum Campionatul European. UEFA nu a lăsat la întâmplare nimic. Am avut un reprezentat UEFA de câteva luni, în ultimele 2 luni a stat permanent aici. Acum sunt 200 de oameni pe stadion, la retuşuri, care se asigură că totul va fi impecabil la momentul meciului. Am schimbat nocturna, am schimbat cubul care afişează, am schimbat chestii tehnice.

Vitalie Cojocari: Stadionul era într-o stare proastă?

Nicuşor Dan: Stadionul, aşa cum sunt multe clădiri publice, nu a avut mentenanţă pe multe lucruri. A avut mentenanţă pe partea electrică, dar nu şi pe partea de construcţie. A venit o ploaie, a plouat în lojă şi a trebuit să reparăm. A trebuit să vedem care este sursa, am găsit o scurgere care nu fusese bine făcută încă din construcţie. Am făcut multe lucruri acum care nu s-au făcut de zece ani.

Vitalie Cojocari: Răspunde cineva că nu s-a făcut nimic de zece ani?

Nicuşor Dan: Arena Naţională a fost ca un copil orfan în administraţia Publică, a fost ba la ALPAB, a fost ba la investiţie publică. În noua organigramă a primăriei va fi un departament special pentru Arena Naţională. Nu am discutat asta cu consilierii generali. Nu o utilizăm la capacitate. Întreţinerea ne costă 20 de milioane de lei pe an. Nu câştigăm mai mult de un milion de lei. Întreţinerea o facem noi. Utilizarea ei pentru diferite concerte, astfel încât să fie profitabilă. Propunerea mea este să scoatem la licitaţie pentru o firmă care ştie să facă astfel de evenimente.

Vitalie Cojocari: Cât va câştiga Bucureştiul din eveniment?

Nicuşor Dan: Dacă facem un calcul pur contabil, noi am cheltuit vreo 20 de milioane de lei pentru amenajare de lei pentru amenajarea Arenei Naţionale şi câştigăm vreo 4-5 milioane pe chiria pe care ne-o dă UEFA pentru acest eveniment. Dacă o luăm strict contabil, bilanţul este negativ. Pe de altă parte, este o oportunitate uriaşă de a face publicitate Bucureştiului şi de a o pune pe harta globală turistică. Beneficiile sunt nemăsurate, vom avea expunerea globală. Există un parteneriat între cele 12 oraşe şi fiecare proiectează imagini din fiecare oraş, deci toţi spectatorii care vor urmări acest eveniment vor vedea imagini din Bucureşti.

Vitalie Cojocari: Unii spun că nu exista efervescenţa evenimentului. Le daţi dreptate sau nu sunteţi de acord?

Nicuşor Dan: Avem o săptămână până la primul meci. O să se vadă când o să vină suporterii. Din cauza constrângerilor sanitare nu am putut organiza FanZone, care ar fi fost punctul de atracţie, în zona Fântânilor, cu proiecte de meciuri. Suntem încă în pandemie. Nu am putut organiza asta. Există o imagine a evenimentului. O vedeţi pe autobuze. O să simţiţi atmosfera când o să vină spectatorii la meciuri.

Nicușor Dan crede că responsabilitatea în privința scandalului gunoaielor din Sectorul 1 se împarte în mod egal între operatorul de salubritate și primărie. Susține că primăria generală ar fi putut interveni să strângă gunoiul, dar pentru asta avea nevoie de o solicitare și de o licitație.

Vitalie Cojocari: Care este punctul de vedere al dvs în privinţa scandalului gunoiului din sectorul 1 al capitalei?

Nicuşor Dan: La sectorul 1 este un conflict de natură comercială între primărie şi operatorul de salubritate. Există un contract în curs între primăria de sector şi operatorul de salubritate. Este greu de spus cine are dreptate? Justiţia va tranşa această chestiune.

Trebuia din ambele părţi, până ca această chestiune să fie tranşată, să fie înţelepciunea de a nu lăsa cetăţenii cu gunoaie în stradă. Dacă laşi gunoaie în stradă, îţi apar şi şobolanii, ai probleme mari.
Vitalie Cojocari: Deci, aruncaţi o piatră în curtea primăriei sectorului 1, care nu a făcut suficiente ca să nu se ajungă la aceste gunoaie. Bine, spuneţi şi că Romprest nu a procedat corect?

Nicuşor Dan: Nu am toate detaliile. Există un conflict între operator şi primărie. Nu trebuia ca oamenii să rămână cu gunoaiele în stradă câteva zile la rând şi responsabilitatea o împarte şi primaria şi operatorul.

Vitalie Cojocari: Primăria generală ar fi putut face ceva în acest caz?

Nicuşor Dan: În urmă cu ceva ani sectorul 5 s-a plâns că nu are buget suficient şi primăria generală a asigurat salubrizarea sectorului 5. La limită primăria generală ar fi putut face acest lucru, dar nu de pe o zi pe alta. Este un serviciu public pe care primăria generală, ca orice autoritate publică trebuia să-l contracteze în urma unei licitaţii. Nu ar fi putut să intervină de pe o zi pe alta.

Vitalie Cojocari: Şi doamna primar Clotilde Armand vă solicitase în vreun fel sprijinul?

Nicuşor Dan: Nu. Am o relaţie bună cu primarii de sector. Discutăm pe fel de fel de subiecte de interes public, dar această chestiune a tratat-o direct cu operatorul.

Unii primari de sector se plâng că nu sunt anunțați de anumite lucrări, ceea ce crează disconfort cetățenilor. Nicușor Dan susține însă că există o comunicare bună între primaria generală și cele de sector.

Vitalie Cojocari: Referitor la relaţia cu primarii de sector. Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6 se plângea pe o lipsă de comunicare. Susţine că multe lucrări care se fac pe anumite artere de companii care ţin de primăria generală nu sunt anunţate la primăria de sector. De pildă, Termoenergetica. Prin urmare, se repară, vine Termoenergetica, sapă o groapă, o lasă aşa sau o repară prost. De ce aceste hibe de comunicare între primăria generală şi primăriile de sector?

Nicuşor Dan: Aici nu este chiar aşa. Orice lucrare pe care orice operator o face. Dacă este autorizată de primăria generală, ia un aviz de la primăria de sector sau de la ADP din sectoarele respective. Nu se poate întâmpla ca un operator, fie că este Termoenergetica, fie că este ApaNova sau Distrigaz, să se ducă să lucreze pe teritoriul sectorului şi să nu anunţe înainte. Pe de altă parte, există această mândrie a primarilor de sector care au făcut un bulevard să arate foarte bine şi, evident, că în momentul când spargi, oricât ai asfaltat de bine, tot se vede că ai cârpit pe zona pe care ai intervenit. Bineînţeles că în viitor ar fi bine să existe o coordonare între toţi operatorii de utilităţi astfel încât când sparge unul să intervină toţi şi după aceea, cine este responsabil, primăria generală, primăria de sector să vină şi să asfalteze şi să nu intervenim acolo 10 ani. Este o chestiune de 2-3 ani să facem asta. Acum, cel puţin primăria generală, suntem într-o situaţie limită în ceea ce priveşte termoficarea. Din perspectiva primăriei generale, momentul în care am avut iarna pe care am avut-o, cu oameni care au rămas câteva zile fără căldură. Nu este chiar principala preocupare. Principala noastră preocupare este ca bucureştenii să aibă căldură.

Pentru că Bucureștiul a rămas cu o singură groapă de Gunoi, de la Vidra, trebuie să implementăm sisteme de colectare selectivă cât mai repede, spune Nicușor Dan. Acesta speră că până la sfârșitul anului viitor, din blocurile din București să fie interzisă tubulatura prin care se aruncă gunoiul la comun.

Vitalie Cojocari: Bucureştiul are acum o singură groapă de gunoi. Cea de la Vidra, cea de la Iridex este aproape închisă.

Nicuşor Dan: Este închisă cea de la Iridex, este în perioada de monitorizare post-închidere pentru că gunoaiele alea continuă să emane gaz care trebuie capturat. Noi vom plăti 30 de ani operatorul Iridex, pentru ca aceste gaze să fie captate.

Vitalie Cojocari: Aţi spus că mai avem 2 ani până să găsim o soluţie, să mai inventăm o groapă de gunoi. Înţeleg că nu se mai pune în discuţie să avem un incinerator. Atât ar dura până se umple groapa de la Vidra, 2 ani. Suntem contra cronometru. Soluţia mai spuneaţi că ar fi colectarea selectivă. Înseamnă asta că în Bucureşti vom renunţa la celebra tubulatură? Când se va întâmpla asta?

Nicuşor Dan: Este obligaţia legală până în 2025. Eu sper să o facem mult mai repede în Bucureşti. Am agreat cu primarii de sector să facem o Asociaţie de Administrare Intercomunitară, am scris statutul. Este o condiţie obligatorie pentru a accesa fonduri europene. Cu fondurile europene primăriile de sector vor face colectare selectivă. Vom face pe 4 fracţii. Noi, primăria generală vom face staţii de tratare de după selectare astfel încât cantitatea care o ducem la groapă să fie cât mai mică. Colectarea selectivă o s-o începem într-un an de acum încolo.

Vitalie Cojocari: Deci, când renunţăm la tubulatură?

Nicuşor Dan: Este o decizie care nu ţine de mine, ci de Consiliul General. Eu aş vrea să fie sfârşitul anului viitor.

În campania electorală, un afiș care promova candidatura lui Nicușor Dan le promitea Apă Caldă cetățenilor dacă aceasta va câștiga. Primarul general spune că nu el este în spatele acestui poster. Acesta susține că a promis rezolvarea problemei ape calde și a căldurii în câțiva ani, nu imediat.

Vitalie Cojocari: Aţi pomenit Termoenergetica. În campania electorală a apărut un poster: vă promitem apă caldă, cu asterix, nu ne vine să credem că trebuie să promitem asta. Oamenii au înţeles că dumneavoastră le veţi aduce apă caldă. Sunteţi primar, oamenii au în continuare aceleaşi probleme. Cum le explicaţi de ce nu au apă caldă şi căldură iarna?

Nicuşor Dan: În primul rând trebuie să facem diferenţa dintre ce am spus eu în campania electorală şi ce au spus partidele care m-au susţinut. Afişul despre care spuneţi a fost promovat de unul din partidele care m-au susţinut. Eu am spus foarte onest partidelor în campania electorală că pe chestiunea căldurii şi apei calde avem o problemă cronică, care nu se poate rezolva peste noapte. Tot ce promit eu că intervenţiile vor fi cât mai scurte cu putinţă şi că va fi cineva la un call center care va răspunde şi care le va spune care este sursa şi cât mai durează. Înţeleg problema asta. Chiar săptămânile astea au fost probleme care nu s-au datorat Termoenergeticii. S-au datorat Elcen, care este firma producătoare a ministerului Energiei. Facem tot ce putem ca iarna viitoare să fie mai bine decât iarna care a trecut. Asta înseamnă că am dat drumul la schimbarea a 13 km prin compania noastră energetică. Pe 14 iunie o să avem închiderea procedurii de licitaţie pentru alte 4 tronsoane de 40 de km care o să înceapă să lucreze încă din iulie. Termoenergetica schimba conductă. Mă aştept anul acesta să fim la 50-60 de km schimbaţi din reţeaua totală de o mie. Încercăm să instalăm una sau două centrale provizorii pe linia de Est. Acolo lipsesc două centrale dezafectate. Asta este tot ce putem să facem pe termen scurt. Pe termen mediu şi lung am semnat contract de finanţare cu Comisia Europeană pentru 210 kilometri. Am găsit mecanismul financiar cu ministerul Economiei de reducere a datoriilor şi Termoenergetica şi Elcen, ca Elcen să iasă din insolvenţă să poată aplica pentru fonduri europene pentru centrale care să fie mai performante. Este o problemă dacă ai o centrală din anii 1970 cum are Elcen. Dacă ai o defecţiune durează câteva zile până când porneşte. Centralele moderne pornesc la cheie de la un moment pe altul. Această problemă s-a cronicizat de 30 de ani nu se poate o soluţie decât în câţiva ani. Până iarna viitoare o să încercăm să cârpim ca să fie mai bine decât iarna care a fost.

Vitalie Cojocari: Aş vrea să reţin o promisiune din partea dumneavoastră. Când nu vor mai avea probleme cu apa caldă şi căldura?

Nicuşor Dan: Iarna 2021-2022 o să fie mai bună decât iarna 2020-2021. Într-un interval de 2 ani şi jumătate de acum, problema asta nu va mai fi resimţită ca o mare problemă a Bucureştiului.

Primarul general spune că se întâmplă să circule cu transportul în comun, iar acestea sunt mai curate decât erau înainte. Propune și un sondaj ca să afle dacă bucureștenii sunt de acord cu observația sa privind curățenia.

Vitalie Cojocari: O altă problemă pe care bucureştenii o resimt foarte mult este transportul în comun. Aţi anunţat că vor veni nişte tramvaie, au venit nişte autobuze. Când o să-l vedem pe un primar general, primar de sector circulând cu transportul în comun prin Bucureşti?

Nicuşor Dan: Eu mai circul. Circul mai mult pe jos. Dimineaţa îmi face bine ştiind că o să stau 12 ore la primărie, îmi face bine să fac 2 km pe jos. Am făcut nişte progrese în privinţa transportului în comun. Asta fiecare dintre noi poate să o spună. Sunt mai curate, autobuze, tramvaie, troleibuze sunt mai curate. Sunt 380 de persoane în STB care asigură curăţenia mijloacelor de transport în comun.

Vitalie Cojocari: Chestia asta este subiectivă, o spuneţi dvs că sunt mai curate, eu nu ştiu ce ar putea să spună, de exemplu, cei care călătoresc. Cum cuantificăm curăţenia?

Nicuşor Dan: Putem face şi sondaje, dacă simţim nevoia asta. Eu pot să spun că mecanismul prin care autobuze, troleibuze, tramvaie sunt curăţate este mult mai bine definit în acest moment. Este clar cine curăţă mijlocul de transport în comun.

Primarul capitalei admite că în primărie se ia șpagă pentru acordarea unor PUZ-uri care permit construcții mai mari decât este legea, pe o zonă verde, nerespectând nivelul de înălțime. 300 de mii de euro ar fi șpaga, potrivit calculelor primarului. Acesta spune că nu are dovezi, dar a semnat un contract cu o firmă de avocați ca să identifice cazurile suspecte.

Vitalie Cojocari: Care este şpaga care se dă în primărie pentru a construi un bloc? V-aţi lămurit?

Nicuşor Dan: Dacă eşti proprietarul unui teren şi ai o mie de metri şi poţi să construieşti 2 mii de metri pătraţi şi obţii un PUZ prin care să construieşti în loc de 2 mii de metri pătraţi, 3 mii de metri pătraţi ai câştigat 1 mie de metri pătraţi. Este ca şi cum cineva ţi-ar fi dat 500 de metri pătraţi la sol în plus. 500 de metri pătraţi la sol, 600-1000 de euro de metri pătraţi înseamnă cineva ţi-a dat 300 de mii de euro la un singur PUZ. Cineva a ridicat mâna şi te-ai pomenit cu 300 de mii de euro. Este clar că parte din banii aceia s-au dus înapoi.

Vitalie Cojocari: Ce înseamnă s-au dus înapoi?

Nicuşor Dan: S-au dus către oamenii care fie au iniţiat documentaţia, fie... Altfel nu ar fi făcut-o. Acesta este mecanismul. Eu nu sunt organ de cercetare penală. Nu pot să urmăresc când oamenii se întâlnesc. Ce pot să fac? Este să văd dacă există printre funcţionarii din primărie oameni care în mod recurent au făcut acelaşi tip de greşeală. Pentru asta există în momentul de faţă între 60 şi 70 de procese în care oamenii contestă fie autorizaţii, fie PUZ-uri şi avem contract cu mai multe firme de avocatură. Cu una dintre ele am semnat un subcontract care să urmărească exact legalitatea în autorizaţiile astea. Urmează să vină rezultatul şi în momentul în care o să vină o să vedem funcţionarii care în mod repetat au semnat.

După ce a cerut anularea PUZ-urilor, Nicușor Dan susține că nu există riscul să crească prețul pe piața imobiliară. Dimpotrivă, se poate construi la fel de mult, dar fără să se creeze zone de ghetou, anunță primarul.

Vitalie Cojocari: Există un risc în cazul PUZ-urilor şi anume să crească preţul apartamentelor din Bucureşti?

Nicuşor Dan: Deloc. Este o minciună care se propagă şi există oameni interesaţi să o propage. Că suspendarea PUZ-urilor de sector blochează dezvoltarea oraşului. Nu este deloc aşa. Orice teren din oraşul acesta este reglementat de Planul Urbanistic General şi orice om din oraşul acesta care are un teren în baza Planului Urbanistic General poate să construiască. Prin PUZ-urile de sector s-au permis multe. Să se construiască şi pe spaţii verzi, pe blocuri de 14 etaje în cartiere unde sunt imobile cu parter şi etaj. În baza PUZ-ului de sector puteai să construieşti mai mult decât îţi permitea PUG-ul, noi revenind la Planul Urbanistic General, oamenii pot să construiască mai puţin.

Vitalie Cojocari: Fiind o cerere de imobiliară foarte mare în Bucureşti, unde să construiască oamenii respectivi? În afara Bucureştiului? În Ilfov?

Nicuşor Dan: O, dar Bucureştiul are nenumărate. Dacă vă uitaţi pe harta Bucureştiului, în zona de Sud-Est, la 4 kilometri de Piaţa Unirii noi avem teren arabil. Trebuie ca şi administraţia Publică, dar şi investitorii să dezvolte acele zone. Bineînţeles să avem un echilibru în dezvoltare. Zona care s-a construit în Popeşti, în sectorul 4. Acolo este o densitate uriaşă de construcţii. Niciun fel de preocupare pentru utilităţi publice. Şcoală, grădiniţă, mici zone sanitare, culturale. O zonă ca asta, în măsura în care Bucureştiul se dezvoltă în 20-30 de ani se va transforma în Gheto, nimeni nu se va duce să locuiască acolo.