Referendumul din Turcia ar putea pune capat procesului de aderare la UE. Ce urmeaza dupa ce turcii i-au spus DA lui Erdogan
Oficialii de la Bruxelles au avertizat ca un referendum constitutional pentru extinderea puterilor presedintelui Recep Tayyip Erdogan are putin sanse sa repare relatiile tensionate dintre Turcia si UE.
Mai mult, risca, mai degraba, sa puna capat pentru totdeauna procesului indelungat de aderare a tarii la Uniunea Europeana, relateaza Reuters, potrivit News.ro.
Chiar daca alegatorii nu voteaza pentru extinderea puterilor prezidentiale la referendumul constitutional de duminica, democratia si justitia turca vor avea de suferit pe termen lung, iar guvernul ar putea sa aleaga sa puna si mai multa presiune pe oponentii si criticii lui Erdogan, avertiza UE.
Alegeri 2024
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
”Nu exista niciun rezultat bun. Exista un decalaj urias intre liderii europeni si Erdogan. Nu vad cum acesta s-ar rezolva usor”, a declarat un fost ambasador al Uniunii Europene in Turcia, care lucreaza acum pentru think-tank-ul Carnegie Europe.
De asemenea, diplomatul european sustine ca va exista o ”tacere politicoasa” din partea blocului comunitar daca iese castigator Erdogan.
Turcia a devenit un partener crucial pentru blocul comunitar in fata crizei migrantilor, dupa ce a acceptat milioane de refugiati sirieni, insa este departe de a incheia procesul de aderare inceput in urma cu 12 ani.
Liderii europeni au condamnat un urias pas inapoi facut de Turcia odata cu lansarea unei campanii masive de epurare a presupusilor gulenistilor ca urmare a puciului esuat impotriva regimului Erdogan.
Presedintele Erdogan a reusit sa-si alieneze si mai mult aliatii prin cultivarea unei retorici ostile la adresa executivelor olandeze si germane, denuntand acte de nazism comise de premierul Rutte si cancelarul Merkel.
Disputa diplomatica a izbucnit dupa ce autoritatile olandeze au blocat aterizarea unui avion al ministrului turc de Externe si, ulterior, au ordonat ministerului turc al Familiei sa paraseasca imediat tara, dupa ce aceasta a incercat sa se adreseze multimii de la un miting pro-Erdogan din Rotterdam.
Insa, un oficial turc de rang inalt a sustinut ca o victorie a taberei ”da” ar putea sa aduca o mult asteptata stabilitate in relatiile turco-europene si sa permita Uniunii Europene sa-si dezvolte legaturile comerciale cu Turcia.
”In caz contrar vom avea doar haos”, a declarat oficialul de la Ankara.
Dar altii nu sunt de acord cu aceasta pozitie, iar un oficial turc a precizat ca ar fi vorba de o ”stabilitate falsa in numele domniei unui singur om”.
REZULTATE RISCANTE
Tabara pro-Erdogan crede ca acest referendum este o sansa unica pentru a cimenta pozitia celui mai important lider din istoria moderna a Turciei, in vreme ce oponentii se tem de mai multa putere in mainile unui singur om, care si-a dovenit deja calitatile dictatoriale prin campania masiva de epurare a adeptilor clericului Fethullah Gulen.
O victorie il va incuraja pe presedintele turc sa mearga mai departe cu alte schimbari constitutionale promise si sa reintroduca inclusiv pedeapsa capitala, punand capat definitiv procesului de ascensiune al Turciei la Uniunea Europeana.
Expertii de la Consiliul Europei au avertizat din martie ca o presedintie cu puteri nelimitate reprezinta ”un pas inapoi periculos” pentru democratia din Turcia.
Insa, Erdogan dezminte aceste acuzatii, sustinand ca vor exista o serie de puncte de echilibru si control pentru noul sistem prezidential. Un asemenea punct de control va fi reprezentat de obligatia de a declansa atat alegeri prezidentiale, cat si legislative in eventualitatea dizolvarii Parlamentul de la Ankara.
SPERANTE PENTRU CIPRU?
Oficialii europeni sustin ca si alte scenarii sunt sumbre dupa referendumul constitutional din Turcia.
Un rezultat contestat ar duce la instabilitate si chiar violenta, iar un esec ar insemna ramanerea la putere a lui Erdogan, a carui pozitie drept cel mai puternic politician este necontestata in Turcia.
Oficialii europeni avertizeaza ca Erdogan ar putea sa reprogrameze alegerile prezidentiale si parlamentare, care ar trebui sa aiba loc in 2019, in eventualitatea unui esec pentru tabara ”da” la referendumul constitutional din duminica Pastelui.
”Daca pierde, am putea sa ne asteptam la o campanie electorala extrem de grea si brutala, am putea sa vedem ca ambele tabere recurg la actiuni violente. Ar epura opozitia chiar si mai mult... daca rezultatele sunt contestate, ar putea sa destabilizeze intreaga situatie”, a declarat un al treilea oficial de la Bruxelles.
Consiliul Europei arata ca 36.000 de persoane isi asteapta procesele in detentie, iar alti 100.000 de oameni au fost suspendati sau demisi in urma loviturii de stat esuate din Turcia.
Pentru Bruxelles, scenariul ideal ar fi o perioada de calm post-referendum, care ar permite un restart al relatiilor bilaterale turco-europene si o modernizare a uniunii vamale, inclusiv prin relaxarea regimului de vize pentru cetatenii turci care vin in Uniunea Europeana.
insa, o conditie prealabila pentru relaxarea regimului de vize este inregistrarea unui progres in negocierile de reunifi
INTELEGEREA SITUATIEI PSIHOLOGICE A POPORULUI TURC
Ingrijorarile nu duc decat la ridicari din umeri in randul electorilor AKP din cartierul Basaksehir, in Anatolia, unde Erdogan este vazut ca o razbunare pe elita laica aroganta. In zona, majoritatea alegatorilor vor doar o reforma care sa ii permita presedintelui sa actioneze mai rapid si mai eficient.
Berkai Mandiraci, analist pentru Turcia in International Crisis Group, subliniaza ca “trebuie inteleasa si situatia psihologica din acest moment a poporului turc, care a vazut numeroase amenintari in ultimele 18 luni, atentate, un puci ratat, razboi la portile sale, interferente externe reale sau imaginate, pe care puterea mizeaza. Pentru multi, acest referendum nu este atat de mult un plebiscit pentru Erdogan, cand un vot privind puterile necesare pentru a face fata acestor pericole”.
Guvernul atrage, insa, atentia ca seful statului va putea fi demis si inculpat cu acordul a trei cincimi dintre deputati.
Presedintele patronatului turc TUSIAD, Bahadar Kaleagas, se declara ingrijorat de proiectul de reforma, dar incearca sa dea dovada de retinere. “Nu trebuie sa vedem totul in alb si negru. Proiectul constitutional reprezinta un fel de lege-cadru care poate duce spre autoritarism, asa cum poate duce si la un Executiv democratic mai eficient, totul va depinde de alegerea sa si de cea a alegatorilor”, sustine el.
UN DEZECHILIBRU
Aceste argumente nu conving asociatia avocatilor, care a preluat conducerea miscarii de contestare, depasind chiar si partidul laic CHP. Alegatorii acestei formatiuni, la fel ca si cei ai HDP, vor vota in masa “nu” duminica, la fel ca si o proportie substantiala, peste 20%, din sustinatorii nationalistilor din MHP, mai atasati de sistemul actual decat liderul partidului lor.
“Este suficient ca 10% dintre alegatorii AKP sa se teama de o astfel de concentrare a puterii pentru ca ‘nu’ sa castige”, calculeaza Aluk Tukel, fost presedinte al Institutului Bosforului.
Nici un lider AKP nu a indraznit sa se opuna proiectului, dar unii si-au exprimat o oarecare reticenta, precum fostul presedinte Abdullah Gül.
Propaganda regimului este, intr-adevar, masiva. Timpul alocat in jurnalele de stiri in favoarea proiectului de modificare a Constitutiei a fost de 10 ori mai mare decat cel alocat taberei “nu”.
Acest dezechilibru este rezumat intr-un desen al publicatiei satirice Penguen, in care un barbat il intreaba pe altul: “Vei vota ‘da’ sa ‘nu’?”. Celalalt ii raspunde: “Ce? Exista si alta alegere in afara de ‘da’?”.
ALEGERI ANTICIPATE
Autoritatile turce trebuie sa organizeze alegeri parlamentare si prezidentiale in 2019, dar presedintele Erdogan ar putea sa declanseze alegeri anticipate pentru a intari majoritatea AKP in Parlament in eventualitatea unei victorii a taberei ”nu” in referendumul din duminica Pastilor.
De asemenea, acesta este un moment extrem de potrivit pentru alegeri anticipate, avand in vedere ca principala opozitie pro-kurda de la HDP a fost slabita de campania de epurare lansata dupa puciul esuat de presedintele Erdogan.
Potrivit formularii utilizate in referendum, presedintele isi va asuma noile puteri extinse doar dupa urmatoarele alegeri prezidentiale si parlamentare din Turcia.
Oficialii AKP au spus ca nu se gandesc pentru moment la alegeri anticipate, dar investitorii au dubii.
”Formatiunea de guvernamant ar putea sa considere un vot de incredere prin prezentarea anticipata la urne, potrivit unor investitori”, se arata intr-o nota a Morgan Stanley.
Chiar si fara alegeri anticipate, investitorii se asteapta la un nou blocaj politic, in special in eventualitatea unei victorii a taberei ”da”, care i-ar forta pe parlamentari sa se concentreze asupra armonizarii legilor si sistemului legislativ cu puterile extinse ale presedintelui Erdogan.
