Aleksandar Vučić a convocat oficiali la o şedinţă în birourile sale prezidenţiale cu privire la acest proiect, care a culminat cu o acuzare istorică adusă unor personalităţi de rang înalt din regimul său, pentru abuz în serviciu, scrie News.ro.
Se consideră că acest dosar penal este primul care rezultă din campania globală de acumulare de avere a familiei Trump, descrisă de critici ca un aranjament de tip „plăteşti ca să joci”, în care totul – de la ridicarea sancţiunilor până la cipuri de ultimă generaţie – este la dispoziţia celor care îmbogăţesc familia prezidenţială şi asociaţii acesteia.
Vučić ar fi susținut proiectul Trump Tower
Presupusa schemă de eludare a statutului de clădire protejată a unui monument istoric din capitala sârbă planează asupra alegerilor programate pentru 25 octombrie, când Vučić va încerca să-şi prelungească cei 12 ani la putere, în faţa unei mişcări de protest în masă stârnită de corupţia guvernamentală.
Fost şef naţionalist al propagandei din timpul lui Slobodan Milošević, Vučić i-a găzduit la Belgrad pe fiul preşedintelui SUA, Donald Trump Jr., şi pe ginerele său, Jared Kushner, în timp ce aceştia elaborau planuri pentru un hotel şi o clădire rezidenţială în valoare de 500 de milioane de dolari, menite să completeze portofoliile lor imobiliare globale.
După ce, în decembrie anul trecut, au fost formulate acuzaţii de abuz de putere, compania lui Kushner a anunţat că proiectul nu va mai fi dus la bun sfârşit „în acest moment”. Vučić a ameninţat cu represalii, calificând procurorii drept „bande corupte” care „au fabricat dosare”.
„Am pierdut o investiţie excepţională”, a declarat preşedintele sârb. „Mă voi asigura personal că toţi cei care au contribuit la producerea acestui prejudiciu vor fi traşi la răspundere”, a afirmat el.
Ministrul Culturii al lui Vučić se numără printre cei acuzaţi de abuz de putere. Însă o anchetă a ziarului The Guardian, bazată pe interviuri şi documente scurse în presă, dezvăluie că însuşi preşedintele sârb a condus întâlnirea iniţială în cadrul căreia s-a discutat presupusa schemă. Această întâlnire crucială nu este menţionată în actul de acuzare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la informaţiile pe care procurorii le ascund şi la motivele pentru care o fac.
Reprezentanţii familiei Trump şi ai lui Kushner au declarat că nu au avut niciun rol în eliminarea statutului de clădire protejată şi că ar fi „fals” să se afirme că proiectul de la Belgrad a făcut parte dintr-un plan de tip „pay to play”.
Vučić nu a răspuns solicitărilor de a comenta. Decizia sa de a convoca alegeri anticipate înseamnă că o audiere în cadrul căreia martorii ar putea dezvălui detalii despre implicarea sa nu va avea loc decât după vot.
Un contract de închiriere gratuit pe 99 de ani
În 6 februarie 2024, Dubravka Đukanović, o profesoară sârbă de conservare în vârstă de 60 de ani, a sosit pentru o întâlnire la Preşedinţie, un fost palat regal cu cupolă. Timp de trei ani, ea fusese directorul Institutului Naţional pentru Protecţia Monumentelor Culturale.
Subiectul discuţiei era clădirea Statului Major General, fostul Minister al Apărării iugoslav din centrul Belgradului. Clădirea, o bijuterie arhitecturală considerată un simbol al rezistenţei împotriva naziştilor, era deja preţuită când forţele NATO au bombardat-o în 1999, în timpul campaniei menite să-l forţeze pe Milošević să se retragă din Kosovo, ceea ce i-a sporit şi mai mult importanţa.
Vučić însuşi reafirmase statutul de protecţie legală al clădirii Statului Major General în 2016. Acum, preşedintele a spus că doreşte ca Đukanović să-l anuleze, au susţinut două persoane care au cunoştinţă despre întâlnire. Un ”investitor străin” nespecificat era interesat de acel amplasament.
Conform legislaţiei sârbe, retragerea statutului de protecţie a clădirii Statului Major General nu era la latitudinea lui Đukanović. Institutul condus de aceasta ar fi trebuit să solicite un aviz de specialitate, care să concluzioneze că existau motive întemeiate pentru care statutul de protecţie nu mai era justificat.
Vučić ar fi făcut presiuni asupra oficialilor
Însă preşedintele dorea ca acest lucru să se întâmple. Cu o înălţime de 1,98 metri şi intolerant faţă de opiniile contrare, Vučić poate fi intimidant. Tonul său faţă de Đukanović şi de un alt oficial din domeniul patrimoniului prezent la întâlnire a fost neplăcut, au afirmat sursele. Le-a spus că sunt leneşi şi incompetenţi. Mesajul a fost clar: faceţi ce vreau eu sau demisionaţi.
O explicaţie plauzibilă pentru intervenţia energică a lui Vučić a apărut în luna următoare, când a fost dezvăluit un acord între guvernul sârb şi compania imobiliară a lui Kushner.
Căsătorit cu fiica lui Trump, Ivanka, Kushner fusese un consilier influent la Casa Albă în timpul primului mandat al socrului său. De la victoria lui Joe Biden în alegerile din 2020, Kushner se concentrase asupra fondului său de investiţii.
La începutul anului 2024, Trump se îndrepta cu paşi mari spre nominalizarea republicană şi era favorit pentru a câştiga viitoarele alegeri. Dacă Trump ar fi recâştigat Casa Albă, Kushner ar fi devenit din nou una dintre cele mai influente persoane de pe planetă.
Acordul scurs în presă a arătat că autorităţile sârbe acordaseră companiei lui Kushner un contract de închiriere pe 99 de ani pentru terenul pe care se află sediul Statului Major General, fără nicio taxă.
Kushner, al cărui purtător de cuvânt a declarat că acesta se interesa de proiect încă din 2021, a postat o imagine a proiectului pe X, declarându-se „entuziasmat”.
Vestea nu a fost primită cu entuziasm de toată lumea la Belgrad. „Serbia nu este un bufet, iar Vučić nu este un chelner”, a declarat Aleksandar Jovanović Ćuta, un activist de mediu care a dezvăluit acordul. „Aceasta nu este proprietatea lui privată”, a adăugat el.
Cu toate acestea, regimul lui Vučić a semnat un contract, datat 13 mai 2024 şi consultat de The Guardian, prin care se angaja ca „statutul de patrimoniu cultural” al sitului să fie eliminat, „spre satisfacţia” companiei lui Kushner.
Respectă sau demisionează
În săptămâna următoare semnării contractului, Đukanović a fost convocată la o altă întâlnire. De data aceasta, preşedintele nu era prezent. Siniša Mali, ministrul său de Finanţe şi mâna dreaptă, a preluat conducerea.
Mali le-a îndemnat pe Đukanović şi pe Olivera Vučković, cea mai înaltă responsabilă din Belgrad în domeniul patrimoniului, să anuleze statutul de patrimoniu al sitului Statului Major General, conform rezumatului din actul de acuzare al mărturiilor pe care cele două femei le-au dat ulterior procurorilor. Acesta nu face nicio referire la întâlnirea anterioară cu preşedintele, dar indică faptul că subiectul fusese abordat anterior.
„Mali le-a întrebat dacă s-au gândit la asta”, se menţionează în actul de acuzare, „şi dacă ar iniţia procedura de retragere a statutului de monument protejat al clădirii”.
Cele două femei au refuzat, „considerând că nu erau îndeplinite condiţiile legale pentru aceasta”. În acest caz, le-a spus Mali, repetând ultimatumul şefului său din februarie, ar trebui să demisioneze. Aşa au şi făcut.
În scrisoarea sa de demisie, pe care ziarul The Guardian a avut ocazia să o consulte, Đukanović a scris că nu putea fi de acord „cu intervenţii necorespunzătoare care ar distruge definitiv toate valorile complexului, care mărturiseşte cele mai înalte realizări ale arhitecturii sârbe contemporane şi are o importanţă inestimabilă pentru păstrarea valorilor creative durabile, educaţia generaţiilor viitoare şi consolidarea identităţii culturale a poporului sârb”.
Contactaţi de ziarul The Guardian, Đukanović şi Vučković au confirmat veridicitatea acestei relatări. Đukanović a adăugat: „Prefer să nu fac nicio declaraţie cu privire la această chestiune cât timp procedurile judiciare sunt în curs”.
Timp de câteva luni, s-a auzit foarte puţin despre planul privind sediul Statului Major General. În noiembrie, Trump a învins-o pe Kamala Harris şi a câştigat realegerea. Zece zile mai târziu, guvernul lui Vučić a anunţat că sediul Statului Major General a fost privat de statutul său de monument protejat.
Totul rămâne în familie
Unul dintre primele lucruri pe care le-a făcut Trump după ce a redevenit preşedinte a fost să renunţe la promisiunea făcută în primul său mandat, conform căreia afacerea familiei sale se va abţine de la încheierea de afaceri în străinătate pe durata mandatului său.
„Amploarea corupţiei va fi cu câteva ordine de mărime mai mare decât ceea ce am văzut în prima administraţie Trump”, a avertizat la acea vreme Kathleen Clark, avocată specializată în etica guvernamentală la Facultatea de Drept a Universităţii din Washington. Trump a făcut mult mai uşoară cumpărarea favorurilor sale, a spus ea.
Afacerea familiei a rămas oficial sub controlul celor doi fii mai mari ai săi, Don Jr. şi Eric. În ianuarie 2025, la patru zile după inaugurarea tatălui lor, Eric a vorbit despre câteva proiecte noi. Familiile Trump şi Kushner, familii de magnaţi imobiliari din New York unite prin căsătorie, au decis să se lanseze în prima lor afacere comună: hotelul şi turnul lui Kushner din Belgrad urmau să poarte numele Trump.
„Va fi distractiv să reunim familia”, a declarat Eric pentru New York Times. „Serbia este una dintre ţările cu cea mai rapidă creştere economică din Europa şi suntem incredibil de onoraţi să fim acolo”, a arătat el. Kushner, care se deplasase la Belgrad pentru ceea ce Vučić a numit o întâlnire „inspirată” cu liderul sârb, a adăugat: „Cercetările noastre au arătat că marca Trump ar fi cea mai potrivită pentru această piaţă”.
Această marcă s-a bucurat de o creştere a cererii la nivel mondial în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump, însoţită de acuzaţii că ar implica un schimb de favoruri.
În Vietnam, Eric a fost acoperit cu confetti la ceremonia de inaugurare a lucrărilor pentru un complex de golf în valoare de 1,5 miliarde de lire sterline, pentru care autorizaţiile au fost acordate cu o rapiditate neobişnuită. Apoi, Trump a redus la jumătate tarifele vamale impuse Vietnamului. Saudiţii au investit sume uriaşe în fondul lui Kushner, iar la Jeddah au apărut planuri pentru un complex „Trump Plaza”. Ulterior, Trump a acceptat să vândă regatului noi avioane de vânătoare americane. Compania unui magnat al criptomonedelor şi înalţi oficiali din Emiratele Arabe Unite au încheiat o tranzacţie profitabilă cu World Liberty Financial, întreprinderea din domeniul monedelor digitale fondată de Don Jr. şi Eric. Trump i-a acordat magnatului criptomonedelor o graţiere, iar celor din Emirate acces la cipuri americane cu acces restricţionat.
Întrebat anul trecut despre astfel de tranzacţii, Kushner, acum trimis prezidenţial în Rusia, Israel şi în alte ţări, a spus: „Ceea ce oamenii numesc conflicte de interese… eu numesc experienţă şi relaţii de încredere pe care le avem în întreaga lume”.
Ancheta ridică întrebări despre protecția politică
Cei care leagă „relaţii de încredere” cu familia Trump, chiar dacă nu există un quid pro quo evident, câştigă ceva mai puţin tangibil, dar poate totuşi mai valoros: aura prieteniei cu un preşedinte care se bucură să-şi exercite superputerea pentru a ridica sau a distruge naţiuni mai mici şi pe liderii acestora.
Vučić are multe în comun cu Trump. Amândoi sunt prietenoşi cu Vladimir Putin şi dispreţuiesc UE – în cazul lui Vučić, în ciuda faptului că ţara sa a depus cererea de aderare. Un dispreţ comun faţă de NATO ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care singura parte din patrimoniul clădirii Statului Major General pe care proiectul de reamenajare s-a angajat să o păstreze a fost un monument comemorativ dedicat „agresiunii” alianţei împotriva Serbiei.
Şi sunt multe aspecte în care Vučić ar avea nevoie de ajutorul SUA, nu în ultimul rând soarta Kosovo-ului, despre care el afirmă că face încă parte din Serbia.
La scurt timp după ce tatăl său s-a întors la putere, Don Jr. a aterizat la Belgrad. Vučić a declarat că, în timpul întâlnirii lor, acesta „a subliniat importanţa relaţiilor economice şi politice dintre Serbia şi SUA şi a evidenţiat importanţa cooperării strategice dintre cele două ţări şi a proiectelor comune în anii următori”. Când Don Jr. s-a întors luna următoare, Vučić i-a servit un purcel de lapte de primă calitate.
Pentru Vučić, sprijinul primei familii a venit la momentul potrivit. Cu câteva zile înainte ca regimul său să retragă protecţia de la sediul Statului Major General, prăbuşirea unui acoperiş la gara din Novi Sad, care a provocat moartea a 16 persoane, a declanşat proteste în lanţ împotriva corupţiei. Sloganul organizatorilor studenţi a devenit „Serbia sau Mafia”.
Vizita lui Don Jr. a avut loc în ajunul celei mai mari demonstraţii din istoria Serbiei. El l-a invitat pe Vučić la podcastul său, „Triggered”, şi a declarat că oponenţii liderului sârb „exploatau” dezastrul de la Novi Sad, la fel cum făcuseră susţinătorii lui Trump cu revoltele de la Capitoliu după înfrângerea sa electorală din 2020.
Însă protestatarii şi-au menţinut elanul şi au început să se adune în faţa turnului Trump. În mai 2025, Vučić s-a deplasat în SUA, sperând să-l viziteze pe Trump la Mar-a-Lago, clubul său privat din Florida. A reuşit să-l întâlnească pe Rudy Giuliani, avocatul discreditat al lui Trump, dar nu şi pe preşedinte. Presa de stat a relatat că acest lucru s-a întâmplat deoarece Vučić s-a îmbolnăvit.
De îndată ce Vučić s-a întors acasă, poliţia l-a arestat pe Goran Vasić, omul care fusese numit în fruntea Institutului de Patrimoniu pentru a o înlocui pe Dubravka Đukanović după demisia acesteia. Pentru a obţine anularea statutului de monument protejat al clădirii Statului Major General, au afirmat procurorii, Vasić falsificase un aviz de specialitate favorabil.
Au urmat şi alte arestări. În decembrie 2025, ministrul Culturii din guvernul lui Vučić a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu, din cauza presupusei sale implicări în schema legată de clădirea Statului Major General. În câteva zile, compania lui Kushner a anunţat că proiectul a fost anulat.
Lovitură de stat sau muşamalizare
Ameninţarea cu represalii a lui Vučić nu a fost una de formă.
Aliaţii săi au atacat-o pe Đukanović, susţinând că aceasta ar fi încercat să obţină beneficii personale pe durata mandatului său de responsabilă cu patrimoniul cultural. Adjunctul ei, care a primit vizita serviciului de securitate al statului după ce a apărut la televiziune pentru a denunţa anularea statutului de monument protejat al clădirii Statului Major General, a fost acuzat de abateri fără legătură cu acest caz. Organizaţia profesională a conservatorilor sârbi a declarat că acest lucru avea „scopul evident de a o discredita”. Se aşteaptă ca ambii să depună mărturie în cadrul procedurilor penale.
Pentru unitatea specializată a procurorilor de crimă organizată care a formulat acuzaţiile, acesta este un caz de cotitură. Niciodată până acum un ministru sârb în exerciţiu nu a fost pus sub acuzare.
Vučić îi acuză pe procurori că pun la cale o lovitură de stat. Alţii, însă, se tem că aceştia nu iau măsuri suficient de ferme. Această îngrijorare s-a accentuat când Nikola Selaković, ministrul Culturii pus sub acuzare, a profitat de o înfăţişare în faţa instanţei, în aprilie, pentru a dezvălui că, în timp ce Poliţia făcea o percheziţie la ministerul său, el se afla în biroul său, bând ţuică şi fumând ţigări împreună cu Mladen Nenadić, şeful unităţii de procurori specializaţi în crima organizată. Purtătorul de cuvânt al unităţii a declarat că „nu a avut loc nicio discuţie privind desfăşurarea cazului”.
„În tot ceea ce s-a întâmplat în legătură cu potenţialele investiţii, am văzut o şansă pentru ţara noastră şi pentru cetăţeni”, a spus Selaković, care riscă trei ani de închisoare dacă va fi condamnat.
Vučić nu a fost pus sub acuzare. Nici locotenentul său, Mali. Ambii neagă că ar fi comis vreo infracţiune.
Rechizitoriul face referire la mărturiile martorilor care au fost prezenţi la întâlnirea lui Vučić din februarie 2024, dar nu menţionează acest eveniment, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la decizia aparentă de a omite ceea ce pare a fi o parte esenţială a naraţiunii.
Purtătorul de cuvânt al unităţii de procurori specializate în crima organizată a declarat că aceasta deţine probe referitoare la întâlnirea lui Vučić din februarie 2024 cu oficialii din domeniul patrimoniului. Pe lângă cei deja puşi sub acuzare, procurorii „desfăşurau proceduri premergătoare judecăţii în acest caz pentru a stabili şi eventuala răspundere penală a altor persoane”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Vučić a demisionat şi nu poate candida pentru un nou mandat, dar se aşteaptă ca acesta să-şi păstreze controlul asupra regimului dacă va fi ales prim-ministru în 25 octombrie. Într-una dintre ultimele sale acţiuni în calitate de preşedinte, el a acordat 49 de graţieri. Unii dintre beneficiari nu au fost identificaţi şi nu este clar dacă printre aceştia se numără şi inculpaţii din dosarul Statului Major General.
Casa Albă a redirecţionat întrebările către compania familiei Trump. Reprezentantul acesteia a declarat: „Organizaţia Trump nu are în plan să dezvolte niciun proiect în Belgrad, nu a fost niciodată, în niciun moment, implicată în vreo discuţie sau negociere pentru achiziţionarea vreunui teren în Belgrad şi neagă orice implicare în sau cunoaştere a presupuselor acuzaţii”.
Purtătorul de cuvânt al lui Kushner a declarat: „Sugestia că Jared Kushner ar fi urmărit proiectul de la Belgrad ca parte a vreunui aranjament politic sau a vreunei scheme de tip «pay to play» este categoric falsă”. Dimpotrivă, a fost ”o oportunitate de a transforma un teren asociat cu un capitol dureros din istoria Serbiei într-un simbol al vindecării şi reconcilierii, aducând în acelaşi timp investiţii private substanţiale, locuri de muncă şi oportunităţi economice pentru Belgrad”.
Purtătorul de cuvânt a adăugat: „Jared nu a avut nicio implicare în procesele interne ale guvernului sârb privind statutul de zonă protejată al terenului”.
