Vladimir Putin s-a răzgândit. Alternativa rusească pentru Jocurile Olimpice nu se mai face. Care este motivul
Rusia nu va mai organiza Jocurile Prieteniei, planificate iniţial pentru acest an şi care ar fi trebuit să concureze cu Jocurile Olimpice, se arată într-un decret semnat de preşedintele Vladimir Putin.
Relaţiile dintre Moscova şi organismele sportive mondiale au fost afectate timp de mai mulţi ani de o multitudine de conflicte, de la scandalul de dopaj sponsorizat de statul rus la escaladări verbale şi tensiuni geopolitice.
„Pentru a apăra drepturile sportivilor şi ale organizaţiilor sportive la accesul liber la activităţile sportive internaţionale”, Putin a ordonat «amânarea până la o decizie specială» a Jocurilor Mondiale ale Prieteniei, potrivit decretului publicat pe site-ul oficial de documente juridice al guvernului rus.
Alegeri 2024
19:42
Kelemen Hunor: UDMR o susține pe Elena Lasconi în turul 2 al alegerilor prezidențiale
19:40
Marcel Ciolacu, după decizia CCR: „Românii au dat un cartonaș galben întregii clase politice”
19:27
Două partide noi, suveraniste, vor intra în Parlamentul României: SOS România și POT. Ambele au discursuri antiglobaliste
19:09
CCR a validat primul tur al alegerilor prezidențiale. În al doilea tur vor participa Călin Georgescu și Elena Lasconi
În urmă cu un an, preşedintele rus a ordonat organizarea acestor jocuri, pe care le-a prezentat ca o alternativă la Jocurile Olimpice, în contextul ofensivei din Ucraina care a dus la un val de sancţiuni occidentale împotriva Moscovei. Jocurile erau programate pentru luna septembrie la Moscova şi Ekaterinburg, în Urali. Cu toate acestea, ele nu au mai avut loc, fără nicio explicaţie oficială din partea autorităţilor. Rusia, ostracizată de sportul mondial pentru atacul său asupra Ucrainei, a fost exclusă ca naţiune de la Jocurile Olimpice de la Paris din această vară şi a fost reprezentată doar de o mică echipă de 15 sportivi, aceştia concurând sub un drapel neutru după un proces de selecţie foarte strict.
Sportivii autorizaţi să concureze trebuiau să demonstreze că nu au sprijinit intervenţia militară rusă în Ucraina şi că nu fac parte dintr-un club sportiv legat de forţele armate sau de securitate, aşa cum este uneori cazul în Rusia. Privaţi de drapelul şi imnul lor în capitala Franţei, numeroşi sportivi ruşi au ales să se retragă din competiţii, denunţând criterii „discriminatorii”.
Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a acuzat Rusia, înainte de Jocurile de la Paris, de „politizarea” sportului şi a văzut în potenţiala organizare a Jocurilor Prieteniei „o încercare cinică” de a exploata sportivii „în scopuri de propagandă politică”.
