Ucraina a pierdut două treimi din teritoriul rus cucerit în august trecut

62512228

Ucraina a declarat joi că în prezent controlează 500 de km2 în regiunea rusă Kursk, adică cu două treimi mai puţin decât cei 1.400 km2 revendicaţi în august trecut.

Armata ucraineană, mai puţin numeroasă şi mai puţin echipată decât cea a Moscovei, pierde treptat teritoriul pe care îl ocupă în această regiune din vestul Rusiei, la frontiera cu Ucraina, dar pe care Kievul intenţionează să-l utilizeze ca monedă de schimb la negocierile cu Rusia.

"Avem propria noastră zonă de securitate pe teritoriul Federaţiei Ruse (...) care acoperă aproximativ 500 de kilometri pătraţi", a explicat pe Facebook comandantul şef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski.

El a spus că această "zonă de securitate", consolidată datorită recentelor asalturi pe plan local ale forţelor ucrainene,"i-a forţat pe ruşi să-şi transfere cele mai eficiente unităţi din alte sectoare".

Totuşi, în regiunea ucraineană Doneţk (est), epicentrul luptelor şi o prioritate pentru Kremlin, armata rusă continuă să avanseze din august, lent, dar sigur, în pofida pierderilor grele.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menţionat marţi un posibil "schimb" de teritorii între Kiev şi Moscova, în condiţiile în care Rusia ocupă aproape 20% din teritoriul Ucrainei. O propunere ce a fost respinsă ferm de către Kremlin a doua zi.

În noiembrie, armata ucraineană anunţa că nu controlează decât 800 km2 în regiunea rusă Kursk, unde luptele continuă să facă ravagii. Potrivit Kievului şi aliaţilor săi, armata rusă a recurs la ajutorul unui contingent de soldaţi nord-coreeni pentru a respinge forţele ucrainene.

Articol recomandat de sport.ro
Femeia care l-a fermecat pe Ionuț Chirilă: "Cine e? Lasă-mă lângă ea"
Femeia care l-a fermecat pe Ionuț Chirilă: "Cine e? Lasă-mă lângă ea"
Citește și...
Fostul consilier de securitate al lui Trump critică strategia acestuia față de Moscova. „S-a predat efectiv lui Putin”

John Bolton, fost consilier pentru securitate naţională în timpul primului mandat al preşedintelui Donald Trump (2016-2020), a denunţat într-o intervenţie la CNN miercuri seara strategia lui Trump în relaţia cu Moscova.

 

„Soarta NATO este pusă sub semnul întrebării”. Afirmațiile noului șef al Pentagonului au stârnit îngrijorare în Europa

Veștile de la Washington nu alarmează doar Ucraina. Sunt un brânci brutal pentru statele europene, care au aflat că sunt pe cont propriu de acum înainte.

Reacții dure în Europa și SUA după discuția dintre Trump și Putin. Democrații îl acuză pe președintele american de trădare

Vladimir Putin vrea cu adevărat pace, integrarea Ucrainei în NATO este un obiectiv nerealist, iar Volodimir Zelenski ar trebui să organizeze alegeri, pentru că este foarte nepopular.  

Recomandări
SURSE: PPE și Renew cer Comisiei Europene să blocheze jalonul de 770 de milioane de euro, din cauza amendamentului Fritz

Liderii PPE și Renew Europe, principalele grupuri politice pro-europene din Parlamentul European, i-au trimis o scrisoare comună președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care se arată îngrijorați de soarta statului de drept din România.

Legea salarizării, încă fără acord politic. PSD vrea salarii mai mari, iar UDMR se teme de scăderi de venituri

Partidele au analizat cea mai recentă variantă a legii salarizării unitare, dar nu s-au pus încă de acord pentru o variantă pe care să o susțină în Parlament.

Cum vrea să schimbe AEP regulile pentru partidele politice. Reforma, deja criticată: „Suntem duşi pe o pistă falsă”

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a pus în transparenţă decizională proiectul unei noi legi a partidelor politice, menit să înlocuiască actuala Lege nr. 14/2003, în vigoare de peste două decenii.