Trump nu va schimba numele bazelor militare: ”Respectaţi-ne armata!”

11-06-2020 13:55


donald trump

Preşedintele american Donald Trump se declară în mod categoric împotriva ideii schimbării numelor bazelor militare care poartă nume ale unor generali sudişti, în care vede o lipsă de respect faţă de militari, relatează AFP, citată de news.ro.

Trump şi-a anunţat poziţia pe Twitter, în contextul în care manifestaţii împotriva rasismului, în urma morţii lui George Floyd sub genunchiul unui poliţist alb, au relansat cu vigoare o dezbatere despre trecutul sclavagist al ţării.

Aceasta nu este prima oară când Trump adoptă o asemenea poziţie în acest subiect sensibil în Statele Unite, unde unii văd în omagierea sudiştilor - care susţineau sclavia - sărbătorirea unui trecut rasist.

În vara lui 2017, el aprecia că istoria americană este ”făcută ţăndări” de retragerea unor statui ale unor personaje din state confederate.

Zece baze militare poartă numele unor foști militari sudiști

 

Zece baze aparţinţnd armatei, toate situate în sudul ţării, poartă numele unor foşti militari sudişti.

Într-o serie de tweeturi, preşedintele american a apreciat că aceste baze ”legendare” fac de-acum parte din patrimoniul american. El a subliniat că Guvernul său nu va studia ”nici măcar” posibilitatea de a le schimba numele.

”Respectaţi-ne armata!”, a conchis el.

Secretarul Apărării, deschis unei discuții pe acest subiect

 

Secretarul Apărării, Mark Esper, s-a declarat marţi, printr-un purtător de cuvânt, ”deschis unei discuţii în acest subiect”.

În mesajele sale, preşdintele american citează mai ales Fort Bragg din North Carolina.

Această bază, cea mai mare din ţară, poartă numele unui fost general din cadrul armatei secesioniste, Braxton Bragg, cunoscut mai ales prin faptul că a pierdut Bătălia de la Chattanooga, în 1863.

O bază din Georgia îi aduce un omagiu lui Henry L. Benning - un general sclavagist convins - care a pledat în favoarea înfiinţării unei ”slavocraţii sudiste”.

Există, de asemenea, un Fort Lee, care poartă numele comandantului-şef al armatei sudiste Robert Lee, situat la aproximativ 30 de kilometri de Richmond - capitala statelor confederate în timpul Războiului de Secesiune.

Pentagonul a luat deja în calcul să schimbe numele acestor baze în 2015, după un atac armat de la Charleston, în South Carolina, unde un tânăr adept al supremaţiei albilor a ucis nouă credincioşi negri într-o biserică. Însă Forţele terestre (US Army) au decis să păstreze numele.

11 statui ar putea fi retrase de la Capitoliu

 

O probă a faptului că această dezbatere recurentă a revenit în prim-plan este faptul că preşedinta Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi a îndemnat miercuri seara (ora locală) la retragerea a 11 statui din Capitoliu care reprezintă militari şi conducători confederaţi.

”Aceste statui sărbătoresc ura, nu patrimoniul nostru”, a apreciat ea.

Apărând tweeturile prezidenţiale, o purtătoare de cuvânt a casei Albe, Kayleigh McEnany, a apreciat că schimbarea numelor acestor baze ar insulta toţi militarii americani care au fost staţionaţi în ele.

Ea a argumentat că ar fi vorba despre o pantă alunecoasă, evocând de exemplu retragerea temporară a filmului ”Pe aripile vântului” de pe platforma de streaming HBO Max.

Lungmetrajul, care prezintă o versiune romantică a Sudului şi o viziune edulcorată a sclaviei, este considerat de numeroşi universitari instrumentul unei forme de revizionism sudist.

”Până unde să se meargă?”, a întrebat ea.

"George Washington, Thomas Jefferson şi James Madison trebuie să fie şterşi şi ei din istorie?”, a continuat ea, referindu-se la faptul că aceşti preşedinţi deţineau sclavi.

Trump, același conflict și în 2017

 

În 2017, Trump a făcut deja acelaşi raţionament cu scopul de a apăra statui ale unor generali sudişti.

Însă plasarea pe acelaşi plan a unor oameni care au jucat un rol central în crearea ţării şi a celor care au condus ”secesiunea” împotriva acesteia în numele apărării sclaviei a provocat critici aprinse.

Aproape un secol desparte Declarația de Independență, care a fondat Statele Unite ale Americii, la 4 iulie 1776, şi Războiul de Secesiune.

Acest război, care a sfâşiat naţiunea din 1861 în 1865, s-a soldat cu 620.000 de morţi, un bilanţ mai mare decât al ambelor războaie mondiale.

Sursa: News.ro

VIDEO PROTVPLUS.RO