Trump i-a sugerat lui Zelenski să nu atace Moscova. Rușii cred că liderul SUA se află „sub o presiune enormă” din partea NATO
Ucraina nu ar trebui să lovească Moscova, chiar dacă are capacitatea aceasta, spune Donald Trump. Financial Times a dezvăluit că liderul SUA ar fi încurajat - în discuții private - Kievul să intensifice atacurile desfășurate adânc în teritoriul rusesc.
Președintele american l-ar fi întrebat pe Volodimir Zelenski dacă ar putea ținti Moscova, ori Sankt Petersburg, în caz că primește arme cu rază lungă de acțiune.
Între timp, oficialii de la Kremlin încearcă să se lămurească dacă Donald Trump este serios în privința taxelor pe care vrea să le impună Rusiei sau se va retrage la un moment dat.
Aflat în turneu la Washington, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a transmis un mesaj deloc voalat statelor ce au legături comerciale cu Rusia, în ciuda războiului cu Ucraina.
Asta, după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu sancțiuni secundare peste 50 de zile, dacă Moscova nu ajunge la un acord de încetare a focului.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO: „Dacă locuiești acum în Beijing sau în Delhi, sau dacă ești președintele Braziliei, poate ar fi bine să analizezi cu atenție această situație, pentru că te-ar putea afecta grav. Așa că, te rog, sună-l pe Vladimir Putin și spune-i că trebuie să ia în serios discuțiile de pace”.
Oficial, Kremlinul tratează schimbarea de atitudine a liderului de la Casa Albă drept una foarte serioasă.
Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că reluarea livrărilor de arme americane către Ucraina este un semnal de a continua războiul, nu de a căuta pacea.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „Declarația președintelui SUA a fost destul de serioasă. Ceva din conținutul ei i se adresează personal președintelui (Vladimir) Putin. Avem, desigur, nevoie de timp pentru a analiza ce s-a spus la Washington. Dacă și când președintele Putin va considera necesar, va comenta el însuși”.
Kremlinul reiterează că rămâne „gata de dialog”, dar în baza condițiilor proprii. În plus, respinge orice formă de presiune sau ultimatum din partea Washingtonului.
Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe: „Am dori să înțelegem ce se află în spatele acestei afirmații referitoare la cele 50 de zile. Anterior au mai existat termene de 24 de ore și de 100 de zile, le-am văzut pe toate și chiar am dori să înțelegem motivația președintelui SUA. Este evident că se află sub o presiune enormă din partea UE și a conducerii NATO de astăzi, care susțin fără rezerve cererile lui Zelenski”.
Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe: „Confruntată cu valuri succesive de sancțiuni, Rusia a arătat o reziliență economică remarcabilă. PIB-ul a crescut în 2023 și există prognoze pozitive modeste pentru 2024-2025, alimentate predominant de industria de război”.
Partida pro-Ucraina de la Washington susține că noi sancțiuni sunt esențiale pentru a trimite un mesaj clar Kremlinului și pentru a încuraja Kievul.
Senatoarea Jeanne Shaheen, (D) New Hampshire, membru de rang înalt al Comisiei pentru relații externe a Senatului: „Ce nu ne dorim este ca cea mai mare, cea mai experimentată și cea mai avansată tehnologic armată din Europa să devină parte din sfera de influență a Rusiei. Acest lucru nu este în interesul Europei, dar nici în interesul Americii”.
Dar sunt și voci care nu sunt de acord cu sancțiunile impuse Rusiei, pe motiv că au efecte secundare negative. Pot afecta economia globală și nu determină schimbări reale în comportamentul regimului de la Moscova.
Mai mult, americanii nu ar trebui să forțeze mâna Chinei, spun criticii.
Rand Paul, senator republican: „Ce credeți că va răspunde China când îi vom spune să nu mai cumpere petrol și gaze din Rusia? Vor spune pur și simplu că nu le pasă și că vor continua. Și nu e vorba doar despre China. India cumpără mult petrol. La fel și Turcia. Ele sunt cei mai mari trei cumpărători. Chiar vom impune un embargo și Indiei, și Turciei?”
Potrivit ziarului Washington Post, Trump a decis să crească presiunea asupra Rusiei din trei motive: a înțeles că Putin nu-l ia în serios, crede că liderul de la Kremlin va negocia numai dacă este amenințat cu utilizarea unei forțe sporite și s-a convins de eficiența puterii militare americane in recentele bombardamente împotriva Iranului. Printre munițiile pe care Statele Unite sunt dispuse sa le furnizeze Kievului s-ar număra și rachete de croazieră Tomahawk, precum și rachete balistice ATACMS cu raza de acțiune de 300 de kilometri.
