Guvernul nu poate declansa Brexit-ul fara acordul Parlamentului. Ce urmari are decizia istorica a justitiei britanice
Parlamentul trebuie sa voteze daca Marea Britanie poate incepe sau nu procesul de iesire din Uniunea Europeana. Asa a decis, la Londra, instanta suprema din Regatul Unit.
Asta inseamna ca guvernul nu poate invoca pe cont propriu, Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, adica inceperea oficiala a negocierilor cu Uniunea Europeana. Premierul Theresa May a sustinut ca nu este necesar un vot al paralmentului, invocand rezultatul referendumului si atributiile guvernului. Dar militantiii impotriva BREXIT-ului au considerat aceasta pozitie neconstitutionala si au atacat-o la Inalta curte de justitie. Decizia instantei supreme nu este, totusi, definitiva, iar guvernul a facut deja apel. Curtea suprema va decide in decembrie daca va cere votul Parlamentului
SUMARUL EVENIMENTELOR:
♦Guvernul britanic nu poate declansa Brexitul fara aprobarea Parlamentului
♦Scenarii dupa ce guvernul a pierdut in instanta
♦Sondaj: Electoratul britanic ar vota acum sa ramana in UE
♦Ministru pentru Brexit: Daca decizia Inaltei Curti va fi mentinuta, va fi necesar votul ambelor camere parlamentare
♦Partidul Laburist britanic cere guvernului sa consulte parlamentul in privinta conditiilor Brexit-ului
Sondaj: Electoratul britanic ar vota acum sa ramana in UE
Electoratul britanic ar vota acum cu greutate sa ramana in Uniunea Europeana, potrivit unui sondaj BMG publicat joi, relateaza Reuters. Regatul Unit a votat cu 51,9% sa paraseasca blocul intr-un referendum pe 23 iunie, in timp ce 48,1% din electorat a votat sa ramana. Un sondaj realizat de BMG Research arata ca atunci cand au fost intrebati daca Marea Britanie ar trebui sa ramana in UE sau sa iasa, 45% au optat sa ramana, 43% au optat sa iasa si 12% nu au stiut.
"Mai degraba decat sa se intoarca spre +Remain+ (a ramane), se pare ca acum oamenii sunt mai putin decisivi daca decizia +Leave+ (a iesi) a fost corecta", a declarat Michael Turner, sef de cercetare la BMG, pentru Reuters. Excluzandu-i pe cei care "nu stiu", taberele Remain si Leave obtin acum 51% si 49%, respectiv, potrivit sondajului. Sondajul a fost realizat in teren intre 19 si 24 octombrie pe un esantion de 1.546 de adulti rezidenti in Marea Britanie.
Ministru pentru Brexit: Daca decizia Inaltei Curti va fi mentinuta, va fi necesar votul ambelor camere parlamentare
Daca decizia de joi a Inaltei Curti de la Londra va fi mentinu ta de Curtea Suprema, ea va face necesara votarea unei legi de catre ambele camere legislative, a apreciat ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, potrivit Reuters. Trecerea unei legi prin parlament va necesita o perioada mai indelungata de timp decat adoptarea unei simple rezolutii, fiind nevoie de votul ambelor camere - Camera Comunelor si Camera Lorzilor -, ceea ce ar putea intarzia planurile guvernului de a invoca Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona pana la finalul lui martie 2017.
“Judecatorii au stabilit ce anume nu putem face si nu exact ce anume putem face, insa presupunem ca este nevoie de o lege a parlamentului, asadar atat a Camerei Comunelor, cat si a Camerei Lorzilor”, a afirmat ministrul Davis la BBC. Guvernul va contesta insa aceasta decizie, argumentand ca referendumul a fost organizat in urma “unui vot de sase la unu in Camera Comunelor pentru a lasa decizia in seama poporului britanic”.
“Oamenii sunt cei pe care parlamentul ii reprezinta - 17,4 milioane dintre ei, cel mai mare mandat din istorie, au votat sa iesim din Uniunea Europeana. Vom respecta acest mandat in cel mai bun mod posibil pentru interesul national britanic”, a declarat Davis la BBC. In pofida deciziei de joi a Inaltei Curti conform careia guvernul nu are dreptul de a incepe negocierile cu UE fara aprobarea parlamentului, prim-ministrul Theresa May insista ca are aceasta autoritate, in virtutea unei conventii constitutionale denumite Prerogativa Regala, dupa cum explica DPA.
Partidul Laburist britanic cere guvernului sa consulte parlamentul in privinta conditiilor Brexit-ului
Partidul Laburist britanic, de opozitie, a cerut joi guvernului sa consulte legislativul in privinta conditiilor de negociere a Brexit-ului, dupa ce Inalta Curte de Justitie de la Londra a decis ca executivul condus de premierul Theresa May trebuie sa obtina acordul parlamentului inainte de invocarea Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, transmite Reuters.
“Aceasta decizie subliniaza necesitatea ca guvernul sa-si prezinte termenii de negociere parlamentului fara intarziere”, a indicat liderul laburistilor, Jeremy Corbyn, intr-un comunicat. “Partidul Laburist respecta decizia poporului britanic de a parasi Uniunea Europeana. Trebuie insa sa existe transparenta si asumarea responsabilitatii in fata parlamentului in ce priveste conditiile Brexit-ului”, a subliniat Corbyn.
El a mai precizat ca laburistii vor face presiuni asupra guvernului pentru a se asigura ca locurile de munca, nivelul de trai si economia vor fi protejate in orice formula de negociere privind iesirea tarii din UE.
Guvernul britanic nu poate declansa Brexitul fara aprobarea Parlamentului
Prim-ministrul britanic Theresa May trebuie sa obtina acordul parlamentului inainte de a incepe negocierile privind iesirea din Uniunea Europeana, a decis joi Inalta Curte de la Londra. Guvernul urmeaza sa faca apel impotriva hotararii, la Curtea Suprema. May afirma ca referendumul prin care a fost decisa iesirea tarii din UE nu are nevoie de un vot in Parlament, insa criticii ei spun ca acest lucru este neconstitutional. Premierul a anuntat ca va invoca Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona si va notifica UE cu privire la intentia Regatului de a parasi blocul european pana la sfarsitul lui martie, in urma deciziei britanicilor, prin referendumul din iunie, de a iesi din Uniune.
Intentiile Guvernului au fost contestate in acest caz - cu importante implicatii constitutionale cu privire la echilibrul puterii intre Parlament si Guvern. Theresa May vrea sa foloseasca "prerogativa regala", care permite Guvernului sa se retraga din tratate internationale. Reclamantii argumenteaza, insa ca iesirea din UE va suprima drepturi, inclusiv libera mde circulatie in interiorul UE, si subliniaza ca acest lucru nu poate sa fie facut fara aprobarea Parlamentului.
Trei judecatori de rang inalt au stabilit ca "Guvernul nu are puterea, in baza prerogativei Coroanei", sa declanseze negocieri in vederea iesirii din UE. Cazul este considerat drept cel mai important in domeniul constitutional al acestei generatii. Un semn al importantei acestui caz este faptul ca May l-a insarcinat pe procurorul general Jeremy Wright sa conduca echipa care reprezinta Guvernul.
Wright a argumentat ca procesul reprezinta o incercare de a ridica un obstacol juridic in calea punerii in aplicare a rezultatului referendumului de la 23 iunie - iesirea din UE. May vrea sa foloseasca prerogativa Coroanei - o putere istorica detinuta in mod oficial de regina - pentru a invoca Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, care deschide o perioada de doi ani de negocieri in vederea stabilirii conditiilor divortului. Aceasta putere, care este exercitata in realitate de politicieni, permite sa se ia decizii fara sa se treaca printr-un vot in Parlament si vizeaza atat probleme grave - precum declararea razboiului - cat si probleme mai simple - ca emiterea de pasapoarte. In mod istoric, prerogativa regala a fost aplicata, de asemenea, in Afacerile Externe si in negocierea unor tratate.
Scenarii dupa ce guvernul a pierdut in instanta
S-a dat startul astfel unei perioade de incertitudine politica, in timp ce ministrii analizeaza decizia si caile de a reactiona, comenteaza Reuters. "Guvernul este dezamagit de decizia Curtii", a declarat joi ministrul comertului, Liam Fox. "Tara a votat pentru iesirea din Uniunea Europeana intr-un referendum aprobat prin acte ale parlamentului. Guvernul este hotarat sa respecte rezultatul referendumului", a spus el in parlament.
Expertii juridici spun ca guvernul are acum doua optiuni principale: un simplu vot in parlament privind declansarea Articolului 50 sau un nou proiect de lege care sa garanteze dreptul de iesire din UE, dar care va trebui dezbatut de parlamentari. David Pannick, avocatul principalului reclamant, managerul unui fond de investitii, Gina Miller, a spus ca parlamentul ar putea aproba un astfel de proiect de lege, l-ar putea respinge sau l-ar putea adopta cu amendamente privind detalii precum data notificarii.
Cel mai bun scenariu pentru guvern ar fi sa evite un nou proiect de lege si sa implice parlamentul printr-o motiune, o propunere inaintata pentru dezbatere si pentru vot. Acesta ar fi un proces mai rapid si ar putea fi realizat la inceputul anului viitor. Inaintarea unui proiect de lege ar dura mai mult, pentru ca implica diferite etape de dezbatere si aprobare. Un astfel de proces ar putea fi intarziat de un asa-numit 'ping pong', in care o lege este pasata intre camera inferioara si camera superioara a parlamentului, fiind modificata si supusa votului.
Desi este posibil ca un proiect de lege sa fie introdus si adoptat intre momentul deciziei finale a instantei, asteptata in decembrie, si termenul limita - luna martie 2017 - impus de premierul Theresa May, este foarte probabil ca totul sa fie foarte strans si s-ar putea ajunge la amanarea declansarii Articolului 50. In European Communities Act din 1972, legea care stabilea termenii aderarii Marii Britanii la UE, se mentioneaza un interval total de circa 40 de zile de dezbateri in timpul trecerii sale prin parlament, conform Institute for Government.
Parlamentarii din camera inferioara, Camera Comunelor, nu ar urma sa incerce sa blocheze Brexit-ul, iar un sondaj Reuters arata ca multi dintre cei care au votat pentru 'ramanerea' in blocul comunitar ar sustine acum declansarea Articolului 50 in cazul unui vot in parlament. Totusi, un grup de alesi de la mai multe partide, care sprijina un 'Brexit usor', ce implica relatii stranse intre Marea Britanie si piata unica europeana, a cerut ca parlamentul sa aiba un cuvant mai greu de spus in negocieri si a afirmat ca ar putea incerca sa introduca amendamente pentru a obtine acest lucru.
Guvernul s-ar putea confrunta insa cu probleme in Camera Lorzilor, unde conservatorii aflati la putere nu au o majoritate. In cazul in care membrii Camerei Lorzilor ar decide sa blocheze proiectul de lege, guvernul ar putea hotari sa nu tina cont de un astfel de vot printr-un asa-numit Parliament Act, desi nu poate introduce din nou pe agenda proiectul de lege pana la urmatoarea sesiune parlamentara. Noua sesiunea parlamentara incepe de obicei in mai sau iunie, astfel ca acest lucru ar intarzia semnificativ procesul privind Brexit-ul.
