The Washington Post: Zelenski plănuia atacuri pe teritoriul Rusiei şi voia să-l lase pe Orban fără petrol rusesc

De asemenea, Zelenski a vrut să fie bombardată conducta Drujba, care transportă petrol rusesc în Ungaria, ţară membră NATO. Asta arată documente secrete ale serviciilor secrete americane care detaliază comunicările sale interne cu consilieri de top şi lideri militari, relatează The Washington Post.

Documentele, care nu au fost dezvăluite anterior, au fost obţinute de The Washington Post şi fac parte din setul mai amplu de informaţii secrete americane care au circulat pe platforma de mesagerie Discord, unde au fost postate ilegal de Jack Teixeira, angajat al bazei aeriene din Massachusetts a Gărzii Naţionale americane, tânărul fiind în prezent arestat.

Informaţiile au fost culese prin intermediul comunicaţiilor digitale interceptate, oferind o privire rară asupra modului în care Zelenski lua decizii în mijlocul atacurilor în valuri cu rachete ruseşti şi al crimelor de război.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a câştigat încrederea guvernelor occidentale pentru că a evitat să folosească armele pe care acestea le furnizează în atacuri asupra teritoriului Rusiei şi prin faptul că a acordat prioritate atacurilor împotriva forţelor ruseşti din interiorul graniţelor Ucrainei. Documentele văzute de The Washington Post dezvăluie însă un lider cu instincte agresive, care contrastează puternic cu imaginea sa publică de om de stat calm şi stoic care face faţă atacurilor brutale ale Rusiei.

Citește și

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Pentagonul, unde liderii militari americani de rang înalt au fost informaţi cu privire la aspectele prezentate în documentele scurse, nu a contestat autenticitatea materialelor, precizează The Washington Post, citat de News.ro.

Potrivit interceptărilor, în unele cazuri, Zelenski limitează ambiţiile subordonaţilor săi, dar în altele, el este cel care propune acţiuni militare riscante.

Zelenski a propus să fie ocupate localități rusești de la graniță

Astfel, la o reuniune de la sfârşitul lunii ianuarie, Zelenski a sugerat ca Ucraina "să efectueze lovituri în Rusia", timp în care trupe terestre ucrainene ar fi urmat să fie trimise pe teritoriul inamic pentru a "ocupa localităţi de frontieră ruseşti nespecificate", arată un document "strict secret". Scopul acestei operaţiuni ar fi fost "să ofere Kievului o pârghie în discuţiile cu Moscova", potrivit documentului.

În cadrul unei întâlniri separate, la sfârşitul lunii februarie, cu generalul Valeri Zalujni, şeful Statului Major, Zelenski "şi-a exprimat îngrijorarea" că "Ucraina nu are rachete cu rază lungă de acţiune capabile să atingă dislocările de trupe ruseşti din Rusia şi nici ceva cu care să le poată ataca". Zelenski a "sugerat apoi ca Ucraina să atace locaţii de desfăşurare nespecificate din Rostov", o regiune din vestul Rusiei, folosind în schimb drone, potrivit unui alt document clasificat.

Zelenski a vrut să-l lase pe Orban fără petrolul rusesc

La o şedinţă de la mijlocul lunii februarie cu vicepremierul Iulia Svrîdenko, Zelenski a sugerat să fie "aruncată în aer" conducta Drujba, construită de sovietici, care furnizează petrol rusesc Ungariei. "Zelenski a subliniat că Ucraina ar trebui pur şi simplu să arunce în aer conducta şi să distrugă, probabil, industria ungurului Viktor Orban, care se bazează în mare măsură pe petrolul rusesc", se arată în document.

În detalierea conversaţiei, oficialii serviciilor americane de informaţii notează că Zelenski "îşi exprima furia faţă de Ungaria şi, prin urmare, putea face ameninţări hiperbolice, fără sens", o caracterizare care nu însoţeşte celelalte relatări despre Zelenski care sugerează acţiuni militare îndrăzneţe. Deşi Ungaria face parte nominal din alianţa occidentală, Orban este considerat în general cel mai apropiat lider european de Kremlin, notează WP.

Zelenski nu i-a permis lui Budanov să atace forțele ruse din Siria

Pe de altă parte, nu toate documentele clasificate îl arată pe Zelenski făcând presiuni pentru o acţiune mai agresivă împotriva Rusiei.

Unul dintre documente descrie un plan dezvoltat anul trecut de agenţia militară de informaţii a Ucrainei (condusă de generalul Kirilo Budanov - n.r.) pentru a efectua atacuri secrete asupra forţelor ruseşti din Siria, folosind ajutorul secret al kurzilor.

Planul detaliat ar fi deschis un nou câmp de luptă la mii de kilometri de Ucraina, dar în decembrie, Zelenski le-a ordonat consilierilor săi să "înceteze planificarea de operaţiuni împotriva forţelor ruseşti din Siria", se arată în document, fără a explica de ce planul a fost abandonat.

Zelenski: „Sunt sigur că trebuie să folosim orice tertipuri”

Când a fost întrebat, în timpul unui interviu cu The Washington Post, acordat la Kiev, dacă a sugerat să ocupe părţi din Rusia, Zelenski a respins afirmaţiile serviciilor de informaţii americane ca fiind "fantezii", dar şi-a apărat dreptul de a folosi tactici neconvenţionale în apărarea ţării sale, menţionează cotidianul american.

"Ucraina are tot dreptul să se protejeze, iar noi o facem. Ucraina nu a ocupat pe nimeni, ci viceversa", a declarat Zelenski. "Când au murit atât de mulţi oameni şi au existat gropi comune şi poporul nostru a fost torturat, sunt sigur că trebuie să folosim orice tertipuri", a punctat liderul ucrainean.

Întrebat despre informaţiile care indică faptul că a luat în calcul folosirea rachetelor cu rază lungă de acţiune pentru a lovi Rusia, Zelenski a spus că nu este un lucru la care Ucraina se gândeşte. "Nimeni din ţara noastră nu a dat ordine pentru ofensive sau lovituri pe teritoriul rusesc", a asigurat el.

În interviu, Zelenski a mai declarat că îşi rezervă dreptul de a explora o serie de opţiuni militare. "Am o mulţime de generali cu care lucrez", a spus Zelenski. "Şi acestea sunt conversaţiile mele personale", a punctat liderul ucrainean. "Războiul se referă la ocuparea Ucrainei", a adăugat el. "Ucraina trebuie să câştige", a insistat preşedintele.

Marea Britanie a dat Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune

Nu este clar dacă Statele Unite au împărtăşit cu aliaţii relatările despre ceea ce punea la cale Zelenski, dar preşedintele ucrainean continuă să se bucure de sprijinul puternic al guvernelor occidentale, care i-au furnizat o gamă tot mai sofisticată de armament, notează The Washington Post.

Săptămâna trecută, Marea Britanie a devenit prima ţară occidentală care a furnizat Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune. Storm Shadow, un sistem de rachete de croazieră au o rază de acţiune de 250 de km, depăşind cu mult raza de acţiune de 80 de km a lansatoarelor HIMARS furnizate de SUA.

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a declarat vineri că racheta ar oferi Ucrainei "cea mai bună şansă" de a se apăra şi ar urma să fie folosită doar "în interiorul teritoriului suveran ucrainean".

Un purtător de cuvânt al Ambasadei britanice la Washington a refuzat să comenteze dacă remarcile lui Zelenski din documentele scurse ar putea face Londra să reflecteze la decizia sa, menţionează The Washington Post.

Rachetele cu rază lungă de acțiune, un subiect sensibil pentru Casa Albă

Folosirea rachetelor cu rază lungă de acţiune pentru a lovi în interiorul Rusiei este un subiect deosebit de sensibil pentru Casa Albă, care se teme de mult timp că războiul ar putea scăpa de sub control şi ar putea forţa o confruntare catastrofală între Statele Unite şi Rusia, cele mai mari puteri nucleare din lume.

Deşi Washingtonul i-a oferit lui Zelenski armament avansat în valoare de miliarde de dolari, preşedintele Biden a respins constant cererea liderului ucrainean de a primi sistemul ATACMS (prescurtare de la Army Tactical Missile System), cu rază lungă de acţiune, capabil să lovească ţinte aflate la o distanţă de până la 300 de kilometri.

De la începutul războiului, Biden a declarat că Statele Unite "nu încurajează şi nu permit Ucrainei să lovească dincolo de graniţele sale".

La nivel oficial, Casa Albă spune că nu are suficiente sisteme ATACMS

Pe de altă parte, administraţia Biden susţine că nu comentariile interceptate ale lui Zelenski sunt cauza reţinerii în privinţa furnizării de sisteme ATACMS. "Ucraina s-a angajat în repetate rânduri să folosească armele furnizate de SUA în mod responsabil şi strategic, atunci când este necesar, pentru a contracara agresiunea rusă, şi suntem încrezători că aşa va fi în continuare", a declarat un oficial american din domeniul apărării.

Încă de anul trecut, Zelenski a promis că Ucraina nu va folosi niciodată arme americane pentru a lovi în interiorul Rusiei, un angajament pe care Casa Albă spune că l-a respectat. "Preşedintele Zelenski şi-a respectat promisiunile pe care i le-a făcut preşedintelui Biden şi nu credem că acest lucru se va schimba", a declarat un oficial cu rang înalt al administraţiei.

Unul dintre motivele pentru care nu se furnizează rachete cu rază lungă de acţiune este numărul "relativ mic de sisteme ATACMS" pe care Statele Unite le au pentru propriile nevoi de apărare, a declarat în luna martie, pentru Defense One, generalul Mark Milley, şeful Statului Major Interarme.

Zelenski spune că SUA nu au încredere în el

Cu toate acestea, Zelenski a declarat că el crede că Statele Unite nu trimit armele pentru că nu au încredere în Kiev.

"Cred că le este teamă că le-am putea folosi pe teritoriul Rusiei", a declarat Zelenski pentru The Washington Post. "Dar eu le-aş spune întotdeauna partenerilor noştri: Avem o ţintă prioritară pentru care consumăm pachetele de muniţie pe care le primim şi le consumăm pentru eliberarea teritoriilor ocupate ucrainene", a spus el.

Folosirea dronelor, o altă poveste

Deşi nu există niciun indiciu că Ucraina a folosit rachete occidentale pentru a lovi în teritoriul rusesc, nu acelaşi lucru se poate spune despre utilizarea de către Kiev a dronelor capcană.

Exploziile provocate de vehicule aeriene fără pilot au devenit un eveniment obişnuit în Rusia, inclusiv în Rostov, unde o dronă s-a prăbuşit luna aceasta peste o rafinărie de petrol. Oficialii ucraineni sunt ambigui în legătură cu aceste incidente, lăsând să se înţeleagă că sunt responsabili, dar fără a-şi asuma direct meritele.

Două atacuri cu drone, în decembrie, asupra bazei aeriene ruseşti Engels din Saratov, situată la peste 600 de km de graniţa ucraineană, au arătat "că avem capacitatea de a ajunge mult mai departe decât ar fi de aşteptat", a comentat Oleksii Danilov, secretarul Consiliului ucrainean de Securitate Naţională şi Apărare, într-un interviu acordat la începutul acestui an.

Luna aceasta, Rusia a acuzat Ucraina că a organizat un atac cu dronă menit să îl ucidă pe preşedintele Vladimir Putin la Kremlin. Videoclipurile care circulă pe reţelele sociale, verificate de The Washington Post, arată două drone care se îndreaptă spre Kremlin în jurul orei locale 2:30 a.m. Acuzaţia a fost negată cu tărie de oficialii ucraineni, inclusiv de Zelenski.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5