The Economist: Unul dintre cele mai lungi conflicte armate din lume ar putea fi pe cale să se încheie

Acest moment ar putea reprezenta cea mai mare oportunitate pentru încheierea unui conflict care a făcut peste 40.000 de victime și a strămutat milioane de oameni din Turcia, Irak și Siria, conform sursei citate.

Considerat mult timp inamicul numărul unu al Turciei, Ocalan a făcut anunțul dintr-o închisoare de pe o insulă din Marea Marmara. Așezat în spatele unei mese lungi, cu o declarație scrisă în mână, acesta a fost filmat, însă guvernul turc a permis difuzarea doar a unei imagini statice. Ulterior, un grup de politicieni kurzi care l-au vizitat pe Ocalan au transmis mesajul său: „Toate grupurile trebuie să depună armele. PKK trebuie să se desființeze.” Declarația pare să vizeze și grupările afiliate PKK din Siria și Irak.

Pentru Turcia, un acord de pace cu PKK ar putea oferi o oportunitate strategică de a reduce autonomia kurzilor din Siria și de a preveni o posibilă alianță a acestora cu Israelul, despre care oficialii de la Ankara afirmă că se află în formare. În același timp, pentru președintele Recep Tayyip Erdogan, încheierea conflictului ar putea fi un atu esențial pentru a-și consolida puterea. Însă întrebarea crucială rămâne: ce vor obține kurzii în schimb?

Partidul Egalitatea și Democrația Popoarelor (DEM), principala formațiune politică a kurzilor din Turcia, speră ca apelul lui Ocalan să ducă la negocieri politice, recunoașterea drepturilor lingvistice și culturale, o posibilă reformă constituțională și amnistierea luptătorilor PKK. Cel puțin, DEM se așteaptă la încetarea represiunilor împotriva partidului său.
Guvernul turc, însă, îl consideră o extensie politică a PKK, acuzație respinsă de liderii formațiunii. În ultimul deceniu, peste 100 de primari kurzi aleși democratic au fost demişi și înlocuiți cu loialiști ai guvernului de la Ankara, mulți dintre ei fiind arestați, inclusiv Selahattin Demirtas, fost candidat la alegerile prezidențiale.

Citește și

Doi miniștri din Turcia consideră că Partidul Muncitorilor din Kurdistan ar fi responsabil de atentatul de lângă Ankara

Erdogan a subliniat că nu va opri așa-numitul „război împotriva terorismului”, nu a oferit nicio concesie kurzilor și a refuzat orice negocieri directe cu PKK. Membrii partidului său, Justiție și Dezvoltare (AK), au transmis clar că Turcia nu urmărește un proces de pace, ci o capitulare totală a PKK. „Organizația ar trebui să profite de această ocazie și să se conformeze apelului,” a declarat Efkan Ala, oficial de rang înalt din AK.

În prezent, PKK se află într-o poziție defensivă în Turcia, incapabil să lanseze atacuri majore. Campaniile de bombardamente, atacurile cu drone și operațiunile militare turcești au devastat numeroase baze ale organizației din nordul Irakului.
În Siria, Unitățile de Apărare a Poporului (YPG), coloana vertebrală a Forțelor Democratice Siriene (SDF) susținute de SUA, sunt sub presiune atât din partea Turciei, cât și a noului guvern sirian condus de președintele interimar Ahmed al-Sharaa. Acesta cere desființarea SDF și integrarea unor luptători kurzi în armata siriană. În caz contrar, Turcia amenință cu o nouă ofensivă terestră împotriva kurzilor din Siria.

Conducerea PKK din nordul Irakului a semnalat inițial că va respecta apelul lui Ocalan, deși unele facțiuni ar putea refuza dezarmarea. În schimb, în Siria, liderii kurzilor au respins cererile lui al-Sharaa și au continuat să se bazeze pe sprijinul SUA pentru a preveni o ofensivă turcă. „Mesajul este doar pentru PKK,” a afirmat comandantul SDF, Mazloum Abdi, într-o conferință de presă virtuală. „Nu are legătură cu noi în Siria.”

Viitorul conflictului depinde în mare măsură de prezența celor aproximativ 2.000 de soldați americani din Siria – unul dintre puținele obstacole care împiedică avansul armatei turce. Erdogan a cerut în repetate rânduri Washingtonului să-și retragă trupele și să lase Turcia și milițiile siriene pro-turce să preia controlul regiunii. Potrivit unui raport NBC, Pentagonul analizează posibilitatea retragerii trupelor.

Pentru Erdogan, miza este uriașă. Mandatul său prezidențial expiră în 2028, iar o nouă candidatură ar fi posibilă doar printr-o modificare constituțională sau prin organizarea de alegeri anticipate. Însă, fără o majoritate în parlament, ar avea nevoie de sprijinul unui alt partid mare. Criticii suspectează că Erdogan ar putea folosi negocierile de pace cu PKK pentru a obține sprijinul partidului kurd DEM în vederea modificării Constituției, asigurându-și astfel un nou mandat.

Articol recomandat de sport.ro

Acuzații grave! Englezii susțin că grupa în care poate ajunge România la Mondial a fost măsluită